Sănătatea ficatului stă în mâinile tale

După perioada recentă de sărbători, în care mesele festive au fost mai bogate decât de obicei, este momentul să acordăm o atenție sporită sănătății noastre, în special ficatului. Acest organ vital, responsabil de detoxifierea organismului și metabolizarea nutrienților, poate fi afectat de excesele alimentare și de stilul de viață dezechilibrat.

Una dintre afecțiunile frecvent întâlnite în astfel de contexte este steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de „ficat gras”. Aceasta se caracterizează prin acumularea excesivă de grăsimi în celulele hepatice și poate apărea nu doar din cauza consumului de alcool, ci și ca rezultat al unei alimentații nesănătoase, sedentarismului sau altor factori legați de stilul de viață.

Ce este steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică?

Steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică, cunoscută anterior sub denumirea de steatoză hepatică non-alcoolică, este o tulburare complexă care implică acumularea de grăsime în ficat și cel puțin unul dintre cei cinci factori de risc cardiometabolici.

Dacă ați fost diagnosticat cu steatoza hepatică și doriți să știți dacă aveți și această asociere cu sindromul metabolic, acești factori cardiometabolici sunt următorii:

• Circumferința abdominală crescută (obezitate abdominală):

Circumferința taliei mare, care indică grăsime viscerală. Valorile prag sunt:

1. Femei: ≥88 cm.
2. Bărbați: ≥102 cm.

• Niveluri ridicate de trigliceride în sânge:

Niveluri ≥150 mg/dL sau utilizarea medicamentelor pentru reducerea acestuia.

• Niveluri scăzute de HDL-colesterol:

HDL scăzut crește riscul cardiovascular, favorizând formarea plăcilor aterosclerotice:

1. Femei: <50 mg/dl.
2. Bărbați: <40 mg/dl.

• Hipertensiunea arterială:

Tensiune arterială ≥130/85 mmHg sau utilizarea medicației antihipertensive.

• Glicemia crescută (a jeun):

Glicemie ≥100 mg/dL a jeun sau utilizarea medicației antidiabetice.

Este steatoza hepatică o problemă la nivel global?

Prevalența globală a steatozei hepatice este estimată la aproximativ 30% și se află în creștere. De-a lungul anilor, am observat un lucru care continuă să mă surprindă: mulți dintre pacienții cu boli cardiovasculare care veneau pentru investigații suplimentare, aveau de multe ori o ecografie abdominală făcută cu diagnosticul de steatoză hepatică. Ce mă surprindea și mai mult era că unica recomandare pentru acest diagnostic era să mănânce mai puține grăsimi. Dacă și dumneavoastră ați primit astfel de recomandare, lăsați-mă să vă spun că sistemul medical și medicina convențională se ocupă prea puțin de prevenție și stilul de viață și astfel nu vă susține în calea dumneavoastră către o sănătate optimă.

Steatoza hepatică este strâns legată de bolile metabolice. Obezitatea este un factor de risc bine cunoscut, iar prevalența steatozei hepatice crește odată cu creșterea indicelui de masă corporală (IMC); cu toate acestea, steatoza hepatică poate apărea și la persoanele non-obeze. Factorii genetici pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea bolii. În plus față de bolile cardiovasculare, steatoza hepatică este un factor de risc independent pentru diabetul de tip 2, sindromul metabolic, boală renală cronică și tumorile maligne.

Modificarea dietei și exercițiile regulate sunt tratamentele standard pentru steatoza hepatică. În ultimii ani, dovezile au sugerat o legătură strânsă între microbiomul intestinal și steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică. Astfel, terapiile nutriționale și microbiomul intestinal au devenit ținte terapeutice potențiale pentru combaterea acestor boli. Care este legătura dintre nutriție, microbiota intestinală și steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică? Și pot terapiile personalizate, care includ postul intermitent și suplimentarea cu probiotice, să influențeze evoluția acestei boli?

Microbiomul intestinal și steatoza hepatică. Care este legătura?

Progrese recente în înțelegerea patogenezei steatozei hepatice asociată cu disfuncția metabolică indică disbioza intestinală ca factor subiacent. Un mediu disbiotic poate duce la suprapopularea bacteriilor patogene, creșterea permeabilității barierei intestinale, translocarea bacteriană și fluxul de metaboliți către ficat. Acești factori joacă un rol critic în debutul și progresia steatozei hepatice prin axa intestin-ficat. În plus, lipopolizaharidele joacă un rol semnificativ în dezvoltarea și progresia steatozei hepatice non-alcoolice, fiind un factor cheie în inflamația cronică de grad scăzut asociată cu această boală.

De la post intermitent la probiotice

Postul intermitent a fost analizat în gestionarea steatozei hepatice, iar studiile randomizate au evaluat beneficiile postului intermitent și ale limitării caloriilor pentru pacienții cu steatoză hepatică. O meta-analiză publicată în 2024 a demonstrat eficacitatea postului intermitent combinat cu exerciții pentru reducerea steatozei hepatice, greutății corporale, grăsimii corporale, circumferinței taliei, rezistenței la insulină și pentru creșterea sensibilității la insulină.

În plus, suplimentarea cu probiotice și simbiotice este o zonă de cercetare în dezvoltare. Probioticele reglează compoziția florei intestinale și permeabilitatea epitelială, modificând dezvoltarea și progresia bolii. Acestea pot reduce endotoxemia, inhiba răspunsul inflamator și regla sistemul imunitar.

Un meta-analiză din 2023 sugerează că utilizarea probioticelor, prebioticelor și simbioticelor îmbunătățește semnificativ steatoza hepatică și valorile ASAT și ALAT. Alte meta-analize sugerează efecte pozitive asupra metabolismului glucozei, lipidelor și proteinelor, precum și reducerea colesterolului total și LDL.

Intervențiile stilului de viață, inclusiv pierderea în greutate de 5-10%, exercițiile fizice moderate și o dietă de calitate, sunt esențiale.

Schimbările stilului de viață nu sunt ușor de realizat și necesită perseverență constantă, dar și o motivație puternică. Este important să înțelegeți că acest proces nu se întâmplă peste noapte și poate dura mai mult decât vă doriți, însă este un pas esențial pentru o schimbare reală și durabilă. Fiecare mică acțiune de zi cu zi contribuie la o transformare majoră, iar succesul depinde de angajamentul continuu față de propriile obiective. Astfel, chiar și atunci când drumul pare greu, perseverența și motivația sunt cheia pentru a depăși obstacolele și a obține rezultate semnificative în sănătatea noastră pe termen lung.

Este recomandat a se prioritiza o dietă antiinflamatoare, în care să se limiteze alimentele cu indice glicemic ridicat. În schimb, se poate opta pentru carbohidrați complecși și fructe cu indice glicemic scăzut. Băuturile carbogazoase, sucurile îndulcite și alimentele procesate bogate în zahăr trebuie evitate, deoarece contribuie la lipogeneza hepatică (producerea de grăsimi în ficat). Stiu că vi s-a spus de atâtea ori să evitați grăsimile, dar nu uitați că nu toate grăsimile sunt la fel. Grăsimile sănătoate pot fi consumate în continuare (precum nuci, migdale, alune, uleiuri extravirgine, pește) iar grăsimile trans ar trebui evitate. Creșterea consumului de fibre este esențială, cu cât legumele sunt mai colorate, cu atât mai mulți antioxidanți au. Nu uitați să adăugați și surse proteice curate, de calitate, de preferat crescute în aer liber.

Suplimentarea în steatoza hepatică

Suplimentele alimentare pot juca un rol complementar important în gestionarea steatozei hepatice non-alcoolice, mai ales în reducerea inflamației, îmbunătățirea metabolismului hepatic și scăderea stresului oxidativ. Cu toate acestea, ele ar trebui utilizate ca parte a unui plan holistic, integrativ care include o dietă echilibrată, exerciții fizice și alte modificări ale stilului de viață.

• ColonHelp – Un produs 2-in-1, are atât prebiotice, cât și probiotice și cu siguranță o să vezi o îmbunătățire considerabilă după folosirea lui;
• Inulină – Fibre prebiotice (inulină) și fructo-oligozaharide (FOS) pentru refacerea florei intestinale, îmbunătățirea digestiei și tranzitului și păstrarea greutății normale;
• PHGG – Acesta este preferatul meu, are un gust foarte neutru și este ușor de folosit.

Pentru reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției hepatice, următoarele suplimente au demonstrat eficacitatea lor pentru steatoza hepatică:

• Acizi grași Omega-3 (EPA și DHA): Sunt eficienți pentru reducerea inflamației și îmbunătățirea steatozei hepatice. Se găsesc în uleiul de pește și pot reduce trigliceridele și îmbunătăți metabolismul hepatic.
• Vitamina E: Este un antioxidant puternic, utilizat pentru a reduce stresul oxidativ și inflamația la persoanele cu steatoză hepatică. Unii pacienți pot beneficia de suplimente de vitamina E pentru a îmbunătăți sănătatea ficatului.
• Silimarina: Un alt supliment cu proprietăți antioxidante, care poate sprijini sănătatea ficatului și poate reduce inflamația hepatică.
• Berberina: Un compus extras din Berberis vulgaris care ajută la reglarea glicemiei și poate contribui la reglarea nivelului colesterolului și a trigliceridelor.

Sper ca anul 2025 să vă aducă sănătate și liniștea interioară mult dorită! Nu uitați să fiți mai atenți la corpul vostru și la nevoile lui și să faceți din sănătate o prioritate în 2025.