Mulți părinți ai copiilor cu afecțiuni neuroimune observă un fenomen aparent paradoxal. Copilul lor poate avea semne evidente de inflamație, poate dezvolta un nou episod de anxietate severă, ticuri, comportamente obsesiv-compulsive, iritabilitate, tulburări de somn sau regresii comportamentale, însă fără febră. Mai mult decât atât, unii părinți relatează că, după ani de infecții repetate și episoade febrile intense, copilul pare să nu mai facă febră aproape deloc, chiar și atunci când există suspiciunea unei noi infecții.
Febra este unul dintre cele mai cunoscute mecanisme de apărare ale organismului. Ea apare atunci când sistemul imunitar detectează un agent patogen și eliberează molecule inflamatorii care determină creșterea temperaturii corporale. Totuși, febra reprezintă doar una dintre modalitățile prin care organismul răspunde la o agresiune și nu este întotdeauna prezentă.
În PANS/PANDAS de exemplu, problema principală nu este neapărat infecția în sine, ci modul în care sistemul imunitar reacționează la aceasta. La unii copii, răspunsul imun pare să se deplaseze dinspre un model clasic de apărare împotriva infecției către un model caracterizat prin inflamație persistentă, activare imună anormală și afectarea anumitor structuri ale sistemului nervos central. În aceste situații, manifestările neurologice și psihiatrice pot deveni mai evidente decât simptomele infecțioase clasice.
Există mai multe ipoteze care încearcă să explice de ce unii copii cu afecțiuni neuroimune par să facă mai rar febră. Una dintre ele este legată de modificarea modului în care sistemul imunitar comunică cu creierul. Centrul responsabil de reglarea temperaturii corporale se află în hipotalamus, o regiune cerebrală influențată direct de semnalele inflamatorii. Atunci când aceste mecanisme de reglare sunt perturbate, organismul poate răspunde diferit la infecții sau la procesele inflamatorii.
O altă explicație posibilă este reprezentată de infecțiile persistente sau cronice. Spre deosebire de infecțiile acute, care declanșează adesea febră înaltă, infecțiile cu evoluție lentă pot întreține o stare inflamatorie de intensitate redusă, dar constantă. În astfel de situații, organismul poate să nu mai genereze o reacție febrilă evidentă, chiar dacă sistemul imunitar rămâne activ.
De asemenea, trebuie făcută diferența între infecție și inflamație. Un copil poate avea un episod de agravare a simptomelor neuropsihiatrice fără să existe o infecție nouă. Uneori, simpla reactivare a răspunsului imun, expunerea la alergeni, stresul fizic sau emoțional, privarea de somn ori alte surse de inflamație pot contribui la apariția unui flare. În aceste situații, febra poate lipsi complet, deși copilul traversează un episod semnificativ din punct de vedere clinic.
Interesant este faptul că numeroși părinți descriu un tipar similar: înainte de debutul simptomelor neuroimune, copilul făcea frecvent febre înalte, uneori chiar febre convulsive, iar ulterior aceste episoade au devenit rare sau au dispărut aproape complet. Deși acest fenomen este relatat frecvent în comunitățile de pacienți și de unii clinicieni care tratează PANS/PANDAS, mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin elucidate și necesită cercetări suplimentare.
Este important de înțeles că lipsa febrei nu exclude prezența unei infecții și nici nu înseamnă că simptomele copilului sunt mai puțin reale sau mai puțin severe. În multe cazuri, modificările de comportament, tulburările de somn, agravarea anxietății, apariția ticurilor sau regresiile pot reprezenta primele și cele mai evidente semnale că sistemul imun este din nou activat.
Encefalitele autoimune de tip PANS și PANDAS ne reamintesc că sistemul imunitar și creierul sunt strâns interconectate. Uneori, atunci când organismul nu mai „vorbește” prin febră, el poate începe să comunice prin comportament, emoții și funcționarea sistemului nervos. Tocmai de aceea, observarea atentă a schimbărilor apărute la copil poate fi la fel de importantă ca monitorizarea temperaturii corporale.
Un aspect important este faptul că absența febrei poate întârzia recunoașterea unui nou episod de activare imună. În practica clinică, mulți părinți sunt învățați să asocieze infecția cu febra, iar atunci când aceasta lipsește pot presupune că schimbările comportamentale au o cauză exclusiv emoțională sau psihologică. În cazul copiilor cu PANS/PANDAS, agravarea bruscă a simptomelor neuropsihiatrice poate reprezenta uneori primul semnal că organismul se confruntă cu o nouă provocare imunologică, chiar în absența manifestărilor clasice de boală.
În plus, nu toate infecțiile declanșatoare produc același tip de răspuns imun. Unele microorganisme pot determina o activare imună mai discretă, dar de durată, caracterizată prin eliberarea continuă de citokine inflamatorii și activarea celulelor imune. Acest tip de inflamație de intensitate redusă, dar persistentă, poate avea efecte semnificative asupra funcționării creierului și a sistemului nervos autonom, influențând comportamentul, somnul, atenția și reglarea emoțională fără a genera neapărat febră.
De asemenea, cercetările moderne din domeniul neuroimunologiei sugerează că răspunsul inflamator nu este limitat la lupta împotriva infecțiilor. Alergiile, expunerea la poluanți sau mucegai, stresul cronic, tulburările de somn și chiar modificările microbiomului intestinal pot contribui la activarea sistemului imun. Pentru un copil predispus la reacții neuroimune, aceste influențe pot acționa ca factori de amplificare ai simptomelor, explicând de ce unele flare-uri apar aparent din senin, fără febră și fără o infecție.
Lipsa febrei nu înseamnă lipsa inflamației.
Acest articol are scop exclusiv informativ și educațional și nu reprezintă un sfat medical. Diagnosticul și tratamentul trebuie stabilite împreună cu medicul curant, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Notă: Deși numeroși părinți și clinicieni observă că unii copii cu PANS/PANDAS par să facă mai rar febră după debutul bolii, acest fenomen nu a fost încă studiat sistematic și nu există în prezent dovezi științifice care să confirme că lipsa febrei este o caracteristică specifică PANS/PANDAS. Articolul discută mecanisme biologice plauzibile bazate pe literatura privind neuroinflamația, comunicarea sistem imunitar–creier și reglarea răspunsului inflamator.
Ce este Comunitatea Sindrom PANDAS/PANS România?
Sindrom PANDAS / PANS România este o inițiativă de informare și advocacy, construită în jurul unei comunități active de părinți, dedicată creșterii nivelului de conștientizare asupra sindromului PANDAS, a spectrului PANS și a afecțiunilor neuroimune pediatrice în România.
Pagina oferă acces la informații actualizate despre mecanismele de neuroimunologie implicate, precum și despre afecțiuni conexe autoimune și post-infecțioase, care pot sta la baza unor debuturi bruște de simptome neuropsihiatrice la copii, frecvent confundate cu ADHD, autism sau tulburări psihiatrice clasice.
Direcțiile principale sunt:
- Informarea corectă, bazată pe date științifice și experiențe reale;
- Educația publicului și a profesioniștilor din sănătate;
- Advocacy, pentru recunoașterea oficială a PANS/PANDAS și a patologiilor neuroimune asociate în România, dezvoltarea unor cadre de diagnostic și tratament și alinierea la practicile medicale internaționale.
Inițiativa își propune să aducă în prim-plan o perspectivă integrată asupra acestor tulburări, reducând decalajul dintre realitatea clinică și nivelul actual de recunoaștere instituțională.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
Referințe
- Swedo SE, Leckman JF, Rose NR. From Research Subgroup to Clinical Syndrome: Modifying the PANDAS Criteria to Describe PANS (Pediatric Acute-onset Neuropsychiatric Syndrome). Pediatric Therapeutics. 2012.
- Chang K, Frankovich J, Cooperstock M, et al. Clinical Evaluation of Youth with Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome (PANS): Recommendations from the 2013 PANS Consensus Conference. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology. 2015.
- Frankovich J, Thienemann M, Pearlstein J, et al. Multidisciplinary Clinic Dedicated to Treating Youth with Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome: Presenting Characteristics of the First 47 Consecutively Referred Patients. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology. 2015.
- Cooperstock MS, Swedo SE, Pasternack MS, et al. Clinical Management of Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome: Part III—Treatment and Prevention of Infections. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology. 2017.
- Frankovich J, Swedo S, Murphy T, et al. Clinical Management of Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome: Part II—Use of Immunomodulatory Therapies. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology. 2017.
- Thienemann M, Murphy T, Leckman J, et al. Clinical Management of Pediatric Acute-Onset Neuropsychiatric Syndrome: Part I—Psychiatric and Behavioral Interventions. Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology. 2017.
- Dantzer R, O’Connor JC, Freund GG, Johnson RW, Kelley KW. From Inflammation to Sickness and Depression: When the Immune System Subjugates the Brain. Nature Reviews Neuroscience. 2008;9(1):46-56.
- Dantzer R. Cytokine, Sickness Behavior, and Depression. Immunology and Allergy Clinics of North America. 2009;29(2):247-264.
- Miller AH, Raison CL. The Role of Inflammation in Depression: From Evolutionary Imperative to Modern Treatment Target. Nature Reviews Immunology. 2016;16(1):22-34.
- Haroon E, Raison CL, Miller AH. Psychoneuroimmunology Meets Neuropsychopharmacology: Translational Implications of the Impact of Inflammation on Behavior. 2012;37:137-162.
- Evans SS, Repasky EA, Fisher DT. Fever and the Thermal Regulation of Immunity: The Immune System Feels the Heat. Nature Reviews Immunology. 2015;15(6):335-349.
- Romanovsky AA. Thermoregulation: Some Concepts Have Changed. Functional Architecture of the Thermoregulatory System. American Journal of Physiology. 2007;292:R37-R46.
- Tracey KJ. The Inflammatory Reflex. 2002;420:853-859.
- Cryan JF, O’Riordan KJ, Cowan CSM, et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiological Reviews. 2019;99(4):1877-2013.
- Theoharides TC, Stewart JM, Hatziagelaki E, Kolaitis G. Brain “Fog”, Inflammation and Obesity: Key Aspects of Neuropsychiatric Disorders Improved by Luteolin. Frontiers in Neuroscience. 2015;9:225.
- PANDAS Physicians Network – Clinical Resources and Treatment Guidelines for PANS/PANDAS.
- PANS Research Consortium – Consensus recommendations for diagnosis and management of PANS.
