Ce ascund cistitele? Legătura dintre imunitate, stil de viață și sănătatea intimă

Sezonul cald poate veni la pachet cu o serie de provocări de la deshidratare, insolație și până la infecții urinare. Infecțiile urinare reprezintă un proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în tractul urinar a unor agenți patogeni (microbi, fungi, paraziți, etc).

Acestea pot fi:

• Joase: balanite, uretrite, prostatite sau cistite (care afectează vezica urinară).
• Înalte: pielonefrite (care afectează rinichiul).

Azi vom vorbi despre cele mai frecvente infecții urinare, mai exact cistitele. Cei mai frecvenți germeni implicați sunt bacteriile, în special E.coli, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia si Pseudomonas aeruginosa.

Factorii favorizanți ai infecțiilor urinare

Factorii favorizanți pot fi de natură diferită:

Umiditatea. Costumele de baie ude mențin zona genitală într-un mediu cald și umed, care favorizează multiplicarea bacteriilor. Dacă nu sunt schimbate rapid, pot crea condiții pentru colonizarea tractului urinar.

Aport insuficient de lichide. Atunci când bei puțină apă, urina devine concentrată și eliminarea bacteriilor prin urinare este mai redusă. Hidratarea corespunzătoare „spală” tractul urinar și scade riscul de infecție.

Anatomia tractului urinar. Uretra feminină este mai scurtă, ceea ce facilitează ascensiunea bacteriilor din zona perineală înspre vezică.

Activitatea sexuală poate favoriza ascensionarea germenilor înspre vezica urinară.

Anumite contraceptive. Diafragmele, spermicidele și anumite dispozitive intrauterine pot modifica flora vaginală și cresc riscul de infecții urinare recurente.

Menopauza și estrogenul scăzut pot modifica mucoasa tractului urinar și scădea numărul lactobacililor doderlein protectori de la acest nivel.

Sarcina și progesteronul crescut. Progesteronul relaxează musculatura tractului urinar, ceea ce încetinește golirea vezicii. În plus, uterul mărit comprimă ureterele. Aceste modificări fac ca bacteriile să stagneze mai ușor și să urce spre rinichi.

Diabetul zaharat. Glicemia crescută (peste 180mg/dl) poate duce la glicozurie (prezența glucozei în urina), ceea ce face urina un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.

Cateterul urinar. Cateterizarea menține o cale directă între mediul extern și vezică, permițând bacteriilor să pătrundă ușor. Cateterul poate forma și biofilm bacterian, ceea ce face infecțiile rezistente la tratament.

Din perspectiva medicinei funcționale: leaky gut și oxalații.

Atunci când bariera intestinală este afectată, bacteriile și endotoxinele pot trece în circulație și pot afecta răspunsul imun. Dezechilibrele microbiotei intestinale pot modifica indirect și flora vaginală/urinară, crescând susceptibilitatea la infecții recurente. În plus, un aport crescut de oxalați (din alimentație – spanac, sfeclă, nuci etc.) plus un metabolism deficitar (lipsa Oxalobacter formigens din microbiomul tău intestinal) al acestora poate favoriza formarea de cristale și calculi urinari. Acestea pot irita mucoasa vezicii și creează micro-leziuni unde bacteriile se pot fixa mai ușor.

Simptome frecvente și semnale de alarmă

Cele mai frecvente simptome sunt:

• Disuria, adică urinarea cu dificultate.
• Durerea la urinare.
• Polakiuria, urinarea deasă și în cantitate mică.
• Dureri pelvine.
• Urină tulbure și/sau urât mirositoare.
• Sânge în urină.

Atunci când infecția urcă înspre rinichi (pielonefrită) apare febra, durerea în zona lombară, frisoane, apetit scăzut, greață, vărsături și stare generală alterată.

Toate acestea sunt semne că trebuie să te prezinți de urgență la medic. Nu lăsa ca infecția să urce înspre rinichi și să se cronicizeze, fiindcă în timp vei avea mult mai mult de suferit.

Ce poți face de la primele simptome?

În primul rând, hidratează-te.

În al doilea rând, înainte să iei orice medicament, du o probă de urină la medic sau la laborator pentru a efectua un sumar de urină și o urocultură.

Din cauza faptului că efectuarea uroculturii durează în medie 72 ore, poți începe să te hidratezi corespunzător și să găsești adjuvante care să împiedice bacteriile să adere la mucoasa vezicii urinare.

Suplimente utile în cistite

D-manoza sau extractul de merișor împiedică bacteriile să se fixeze pe mucoasă.

D-manoza din mesteacăn Urinose este un supliment alimentar demonstrat în prevenția infecțiilor urinare recurente. Blochează Escherichia coli și ajută la eliminarea bacteriilor prin urină.

Spre deosebire de antibiotice, nu distruge bacteriile și nu afectează flora intestinală, ci reduce riscul de colonizare și recurență.

Urohelp Forte este un supliment complex cu goldenseal (antimicrobian), astragalus (stimulează imunitatea), afin american (împiedică aderența bacteriilor), turmeric și ghimbir (efect antiinflamator), N-acetil-glucozamină și acid hialuronic (protecția mucoasei vezicale), vitamina C (antioxidant și acidifiant ușor al urinei).

Formula nu tratează infecțiile acute, dar este utilă ca adjuvant în fereastra de 72 ore și pentru prevenția recurențelor.

Monolaurinul acționează sinergic cu Urohelp și D-manoza, perturbă membranele bacteriilor și fungilor, reducând multiplicarea și formarea biofilmurilor.

Când trebuie să mergi la medic?

Dacă după cele 72 ore simptomele s-au redus semnificativ sau s-au remis, este un semn foarte bun.

În schimb, dacă simptomele se înrăutățesc, apare și febra, frisonul, durerea lombară sau greața și vărsăturile, atunci e momentul să te prezinți la medic. Ai avantajul uroculturii deja făcute, ceea ce permite recomandarea unui antibiotic personalizat.

Infecțiile urinare nu sunt doar niște episoade „neplăcute” de traversat, ci mesaje prin care corpul ne arată că echilibrul lui fin a fost perturbat. Pot fi despre hidratarea insuficientă, despre o imunitate obosită, despre un stil de viață care a neglijat pauza, odihna, grija de sine.

Așadar, când apar simptome, privește-le nu doar ca pe o problemă de rezolvat rapid, ci ca pe o invitație de a asculta mai atent ce îți transmite corpul. Cum te odihnești? Cum te hidratezi? Ce alimente alegi? Cât de prezent e stresul în viața ta? Fiecare episod devine astfel o șansă de a rescrie relația ta cu sănătatea intimă și cu propriul corp.

Și acum te întreb: tu cum îți îngrijești sănătatea tractului urinar și ce ritualuri de prevenție ai integrat deja în viața ta? Scrie-mi în comentarii!