Fibromialgia – durere sau mai mult de atât?

Fibromialgia este o afecțiune care apare la aproximativ 2% din populația adultă și este caracterizată de durere cronică (în special dureri musculare), oboseală, tulburări de somn, articulații dureroase sau rigide și puncte dureroase care pot fi localizate peste tot prin corp. Alte simptome sau boli asociate pot fi: intestinul iritabil, depresia, migrena sau anxietatea. Se consideră că în caz de fibromialgie, senzațiile dureroase pot fi amplificate la nivelul creierului.

Cauzele fibromialgiei nu sunt pe deplin înțelese, însă studiile recente arată că multiple lucruri ar putea contribui la apariția fibromialgiei precum: suprapopularea intestinală cu fungi, infectiile virale cronice precum cele cu virusul Epstein Barr, sars-COV2, micotoxinele sau inflamația cronică.

Nu, nu ar trebui să te obișnuiești cu durerea cronică. Nu ar trebui să accepți e doar “somatizare” sau oboseală; nu consider că ar trebui să mulțumești cu “nu mai se poate face nimic”, ci ar trebui să cauți în continuare și să îți ajuți corpul să se refacă.

Din perspectiva medicinei funcționale, fibromialgia este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori genetici, metabolici, imunologici și de mediu. Întrebarea esențială nu este doar „cum reducem durerea?”, ci „de ce sistemul nervos a devenit atât de sensibil și ce întreține această stare de hiperreactivitate?”.

Procesarea anormală a durerii și neuroinflamația

Una dintre teoriile centrale privind patogeneza fibromialgiei este alterarea procesării durerii la nivelul sistemului nervos central. Persoanele afectate prezintă o sensibilitate crescută la stimuli dureroși, fenomen asociat cu amplificarea semnalelor nociceptive în creier și măduva spinării. Dezechilibrele neurotransmițătorilor precum glutamatul, substanța P, serotonina, norepinefrina și dopamina contribuie la această hipersensibilizare. O altă teorie arată că bacteriile de la nivelul microbiotei intestinale modifică percepția durerii viscerale. Hipersensibilitatea viscerală poate fi indusă de lipopolizaharide si de interleukina-1beta.

În contextul neuroinflamației, activarea cronică a microgliei poate întreține o stare de excitabilitate neuronală crescută. Astfel, fibromialgia poate fi înțeleasă ca o tulburare de reglare neuroimună, în care sistemul nervos rămâne blocat într-o stare de alertă persistentă.

Haideți să vedem care pot fi cauzele rădăcină ale fibromialgiei din perspectiva medicinei funcționale.

1. Suprapopularea intestinală cu fungi 

Fungii pot contribui la apariția sau la agravarea fibromialgiei prin mai multe mecanisme. Ei irită mucoasa intestinală și pot produce hiper-permeabilitate intestinală (leaky gut) prin eliberarea de toxine. Aceste toxine se pot răspândi la nivel sistemic și pot trece de bariera hemato-encefalică producând neuroinflamație, ceea ce face ca sistemul nervos să devină hipersensibil la durere. În plus, toxinele produse de fungi pot afecta mitocondriile, pot perturba producția de serotonină și pot depletiza organismul de vitamine si minerale esențiale precum vitamine B, fier, etc.

2. Infecțiile cronice 

Infecțiile virale nu au mereu o rezolvare per primam (vindecare eficientă din prima) și chiar după ce faza acută a trecut, virușii pot lăsa în urmă schimbări imunologice și neurologice care pot întreține durerea cronică în corp. Viruși precum Epstein-Barr, sars-cov2 și infecția cu Borrelia (boala lyme) pot determina durere cronică în corp prin mimetism molecular, prin sensibilizarea sistemului nervos și prin dereglarea sistemului imun.

3. Variațiile genetice

Nu a fost identificată o genă specifică responsabilă pentru fibromialgie, însă există o tendință familială care sugerează o susceptibilitate genetică. Variațiile genetice implicate în metilare, detoxifiere și reglarea neurotransmițătorilor, cum este cazul polimorfismelor MTHFR, pot influența capacitatea organismului de a gestiona stresul oxidativ și inflamația . Aceste vulnerabilități genetice nu determină inevitabil boala, dar pot crea un teren favorabil în prezența altor factori declanșatori.

4. Disbioza, SIBO și axa creier-intestin

Conexiunea bidirecțională dintre intestin și creier este susținută de dovezi solide privind influența microbiotei intestinale asupra sistemului nervos central . Dezechilibrele microbiotei intestinale, proliferarea bacteriană excesivă la nivelul intestinului subțire (SIBO) și hiper-permeabilitatea intestinală (leaky gut) pot favoriza translocarea endotoxinelor, precum lipopolizaharidele, în circulația sistemică. Toate acestea pot activa răspunsul imun și pot contribui la neuroinflamație și la o percepție alterată a durerii.

5. Micotoxinele

Expunerea la mucegai negru și respectiv la micotoxinele acestuia poate afecta funcția mitocondrială și poate genera oboseală severă, tulburări cognitive și inflamație sistemică. Am vorbit mai multe despre mucegai aici: https://bettermedicine.ro/mucegaiul-inamicul-ascuns-al-sanatatii-tale

6. Stresul cronic și traumele emoționale 

Expunerea prelungită la stres, fie el emoțional sau fiziologic, poate deregla axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană. Studii recente descriu modul în care organismul prioritizează supraviețuirea în detrimentul regenerării, menținând un tonus simpatic crescut . În acest context, durerea cronică devine parte a unui răspuns adaptativ dereglat.

7. Metalele grele 

Expunerea la mercur și alte metale grele poate contribui la stres oxidativ și disfuncție mitocondrială. În contextul unei permeabilități crescute a barierei hematoencefalice, mobilizarea agresivă a metalelor trebuie facuta cu prudență . Glutationul, principalul antioxidant endogen, este esențial pentru procesele de detoxifiere. Deficitul său poate amplifica oboseala și inflamația, iar susținerea producției sale prin precursori precum N-acetil cisteina poate fi benefică.

8. Hipotiroidismul 

Cel mai probabil deja ți-ai verificat funcțioa tiroidiană la modul clasic, însă hipotiroidismul, chiar și cel subclinic poate mima sau agrava simptomatologia fibromialgiei.

9. Deficiențele de micronutrienți

Deficiențele de magneziu, vitamina D și vitamina B12 este frecvent observat la pacienții cu fibromialgie. Magneziul joacă un rol crucial în reglarea excitabilității neuronale și în producția de ATP, contribuind la relaxarea musculară și la reducerea hipersensibilității. Vitamina D are un rol imunomodulator, iar vitamina B12 este esențială pentru funcția neurologică. Corectarea acestor deficiențe poate aduce ameliorări semnificative.

 Investigații funcționale

Cel mai probabil nu ai auzit deja de testul OAT (organic acids test) sau de Dutch test și consideri că analizele tale uzuale sunt în parametrii normali. Medicina funcțională ne ajută să privim lucrurile dintr-o prismă diferită, nu orice analiză “normală” e optimă. De asemenea, multe teste uzuale nu ne ajută să descoperim cauza rădăcina a problemei tale. Chiar și atunci când analizele tale hormonale din sânge sunt normale, te sprijin să faci un Dutch test pentru a vedea imaginea completă a interacțiunilor hormonale.

Fibromialgia este mult mai frecventă la femei, în mare parte din cauza influenței hormonilor feminini asupra funcționării sistemului nervos central. De asemenea, la persoanele cu fibromialgie se observă adesea răspunsuri anormale ale axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene, sistemul principal care gestionează stresul. Testul DUTCH măsoară atât hormonii sexuali, cât și cei suprarenalieni, pentru a detecta eventuale dezechilibre în căile endocrine legate de funcția ovariană și suprarenală.

Testul acizilor organici (OAT) este o analiză simplă din urină care măsoară diverși metaboliti produși de corp. Oferă o imagine detaliată asupra mai multor aspecte ale sănătății: deficiențe de nutrienți (vitamine, minerale), stres oxidativ, capacitatea de detoxifiere, funcționarea neurotransmițătorilor și eventuale suprapopulări cu bacterii, fungi în intestin. În medicina funcțională, acest test ajută la depistarea dezechilibrelor metabolice care nu apar la analizele obișnuite din sânge. De obicei e de folos la pacienții cu fibromialgie, oboseală cronică sau dureri musculare inexplicabile, deoarece poate indica probleme precum disfuncție mitocondrială, oxalați crescuți sau toxine acumulate.

Analizele care pot detecta infecțiile precum anticorpii anti-EBV IgG si IgM, anticorpii anti-sars-cov2 IgM si IgG, anti HHV6, anti-Borrelia burgdorferi sau anti HCV și HIV pot arăta dacă există o infecție activă, cronică sau cronic activă. Toți acești viruși (și spirochete) pot declanșa sau întreține fibromialgia.

Detectarea dificiențelor micronuționale dar și un test de microbiom intestinal te poate ajuta să înțelegi cauza rădăcină a problemei tale.

 Ce poți să faci mai departe?

Intervențiile sunt foarte diferite în funcție de problema subiacentă descoperită, dar e important să începi cu dieta și apoi să corectezi cauza care a dus în mod specific la problema ta.

Reducerea alimentelor ultraprocesate și creșterea consumului de alimente integrale bogate în antioxidanți, omega-3 și fitonutrienți susțin echilibrul microbiomului și reduc inflamația sistemică. Un studiu din 2018 a arătat că o combinație potrivită de nutrienți este esențială pentru persoanele cu fibromialgie. O dietă bogată în antioxidanți și cu niveluri adecvate de minerale (cum ar fi vitamina B12) poate reduce simptomele.

 O alimentație echilibrată ar trebui să includă:

• fructe și legume proaspete
• cereale integrale
• grăsimi sănătoase
• proteine de calitate

Suplimentele pot susține echilibrul metabolic și pot fi utilizate complementar sau, în anumite situații, ca alternativă naturală la medicația simptomatică, sub supraveghere medicală.

5-HTP, precursor al serotoninei, are studii care au demonstrat îmbunătățirea intensității durerii, a numărului de puncte dureroase, a somnului și a calității vieții la pacienții cu fibromialgie, în doză de 50–100 mg zilnic, timp de aproximativ 3 luni.

Magneziul malat, administrat în doză de aproximativ 2000 mg pe zi, susține producția de ATP și relaxarea musculară. Omega-3, în doză de 2000 mg EPA+DHA zilnic, are efecte antiinflamatoare și susține funcția cerebrală și imunitară a corpului, dar și rezolvarea per primam a infecțiilor.

Melatonina este un hormon natural produs de glanda pineală din creier. Pentru persoanele cu fibromialgie, melatonina poate fi utilă deoarece reglează somnul. Oboseala cronică și somnul slab calitativ sunt simptome foarte frecvente în această afecțiune. Suplimentarea cu melatonină poate reduce oboseala și îmbunătăți calitatea somnului.

Fibromialgia nu este rezultatul unui singur factor, ci expresia unei rețele complexe de dezechilibre interconectate: predispoziție genetică, inflamație sistemică, disbioză intestinală, stres cronic, expunere la toxine și deficiențe nutriționale. În acest context, gestionarea exclusiv simptomatică este adesea insuficientă. O abordare integrativă, funcțională centrată pe identificarea și corectarea cauzelor profunde, poate deschide perspective terapeutice mai eficiente. Uneori procesul poate fi complex și necesită evaluare personalizată, iar înțelegerea mecanismelor implicate reprezintă o cale sigură către o intervenție corectă. Acum scrie-mi în comentarii dacă te confrunți cu această problemă sau dacă te-ai confruntat vreodată, ce a funcționat și ce nu a funcționat pentru tine.