Azi vreau să vorbim despre un pericol ascuns, ubicuitar, care ți-ar putea face rău fără să conștientizezi. Această particulă a ajuns atât de râspândită încât până și cartofii semipreparați din supermarket o pot avea. Poate ai ghicit deja, poate nu, însă e vorba despre gluten.
Când a devenit glutenul o particulă atât de periculoasă?
Cel mai probabil te gândești că toți strămoșii noștri consumau gluten și nu aveau nici o problema, însă lucrurile s-au schimbat dramatic de atunci. Cultivarea intensivă a grânelor, modificările genetice și tratarea agresivă cu pesticide, au făcut glutenul o particulă de temut a zilelor noastre. Un articol publicat în JAMA (Journal of the American Medical Association) a arătat că oamenii cu boală celiacă diagnosticată, latentă sau nediagnosticată încă, dar și cei cu intoleranță la gluten au un risc mai mare de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare sau a cancerului. Studiul a analizat aproape 30.000 de cazuri (pe o perioadă de 50 ani, între 1968 si 2008) cu: boală celiacă diagnosticată, cei fără boală celiacă dar cu inflamație intestinală și cei cu boală celiacă nediagnosticată dar cu intoleranță la gluten. Ceea ce au descoperit a fost șocant: riscul de deces a fost cu 39% mai mare în cadrul grupului cu boală celiacă, cu 72% mai mare în cadrul grupului cu inflamație intestinală și cu 35% mai mare în cadrul grupului cu intoleranță la gluten. Așa că problema nu se oprește doar la “Nu am boală celiacă, așă că nu există nici un motiv să mănânc fără gluten”. Ce e și mai trist e că unii oameni din domeniul medical te sfătuiesc să mănânci cu gluten chiar dacă ai o boală autoimună, unde lucrurile se complică.
Acum, haide să vedem prin ce mecanisme poate fi gluten periculos pentru tine:
- Mimetism molecular: proteina din gluten, numită gliadină are o structură similară cu celulele tiroidiene. Dacă ai sindrom de intestin hiper-permeabil (leaky gut) și consumi gluten, acest lucru îți poate înrăutați tiroidita autoimună și în general orice boală autoimună.
- Autoimunitatea: boală celiacă afectează aproximativ 1% din populație. Simptomele pot varia de la diaree, dureri abdominale, oboseală, slăbire în greutate. Diagnosticul se pune pe prezența anticorpilor plus biopsia intestinului subțire.
- Intoleranța la gluten non-cealică: în caz de intoleranță, persoane nu are nici anticorpi, nici IgE specifici la gluten prezenți. Singurul mod prin care se poate pune diagnosticul este prin excluderea si reintroducerea glutenului. Simptomele pot include balonare, diaree, constipație, dureri de cap, oboseală, dureri articulare.
- Alergia la gluten: este un tip de alergie alimentară, mediată de IgE; este o afecțiune rară si se poate manifesta prin urticarie, vomă, dificultăți de respirație până la anafilaxie.
Din perspectivă funcțională, nu plecăm de la premisa că glutenul trebuie eliminat la toată lumea, dar este un factor care merită investigat, mai ales în prezența unor simptome persistente sau a unor afecțiuni autoimune. Cele mai multe persoane care au o boală autoimună, anxietate, depresie, ADHD, acnee, rozacee sau chiar epilepsie pot avea beneficii majore de sănătate dacă exclud total glutenul din alimentație.
Cea mai simplă și relevantă metodă de evaluare rămâne dieta de eliminare, în care glutenul este exclus complet pentru o perioadă limitată, de 4-6 saptamani, urmată de reintroducere și observarea reacțiilor organismului. Această abordare oferă informații valoroase, dincolo de analize, despre modul în care corpul răspunde în mod individual.
În final, poate cel mai important lucru de reținut este că nu orice dezechilibru apare brusc și evident. De multe ori, este rezultatul unor factori aparent minori, dar constanți, care întrețin inflamația și dereglează treptat organismul. Glutenul este unul dintre acești factori. Nu pentru toată lumea, dar pentru mulți oameni, fără ca măcar să știe. Sper că ți-a fost de folos acest articol. Spune-mi, te rog, în secțiunea de comentarii, dacă glutenul ți-a provocat vreodată probleme de sănătate și cum te-ai simțit după ce l-ai exclus. Ne auzim curând!
Cine este dr. Gianina Farcaș?
Dr. Gianina Farcaș este specialist în medicina funcțională, psihosomatică, consilier dezvoltare personală și terapeut IFS. S-a specializat în medicină funcțională la Institutul de Medicină Funcțională din California. Pasionată de sănătate, nutriție și psihologie, dr. Gianina Farcaș își ajută pacienții să ajungă în echilibru și să își atingă obiectivele atât pe plan fizic, cât și pe plan emoțional.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
