Când activitatea nervului vag slăbește, întregul organism resimte dezechilibrul. Digestia devine lentă, secrețiile gastrice se reduc, iar procesele de regenerare ale corpului încetinesc. Lipsa acidului gastric împiedică descompunerea completă a proteinelor, ceea ce duce la o carență de aminoacizi esențiali. Fără aceștia, organismul nu mai poate produce suficienți neurotransmițători, substanțe precum serotonina sau dopamina, care susțin echilibrul emoțional. De aici apar stări de depresie, iritabilitate și slăbiciune generală, dar și o scădere a imunității și a capacității de vindecare.
Efectele digestive și metabolice ale disfuncției vagale
Pe măsură ce digestia se alterează, nici grăsimile nu mai sunt absorbite eficient. Vezica biliară devine leneșă, bila stagnează, iar în timp se pot forma pietre. Lipsa unui flux adecvat al bilei reduce absorbția vitaminelor liposolubile: A, D, E și K, esențiale pentru vedere, piele, sistem nervos și coagularea sângelui. Enzimele digestive, precum lipaza și proteaza, își pierd eficiența, iar organismul începe să acumuleze dezechilibre metabolice greu de observat la început, dar cu efecte profunde în timp.
Un tonus vagal redus afectează și motilitatea intestinală. Alimentele stagnează mai mult în tractul digestiv, apar balonări, constipație și inflamații. În unele cazuri, flora bacteriană se modifică, apărând o proliferare anormală de bacterii în intestinul subțire, cunoscută ca SIBO. Acest fenomen duce la absorbția insuficientă a nutrienților și la iritații cronice ale mucoasei intestinale.
Pe lângă toate acestea, circulația sângelui la nivel intestinal scade. Țesuturile nu mai primesc suficient oxigen și substanțe nutritive, iar procesul de refacere devine lent și ineficient. Bariera intestinală, care are rolul de a împiedica pătrunderea toxinelor în sânge, se fragilizează, crescând inflamația și vulnerabilitatea generală a organismului.
Restabilirea tonusului vagal și refacerea echilibrului interior
Activitatea nervului vag este strâns legată și de sistemul imunitar. Prin intermediul său, corpul reglează producerea de anticorpi, în special a imunoglobulinei A, care protejează mucoasa intestinală de agenți patogeni. Când tonusul vagal scade, apărarea naturală a organismului devine mai slabă, iar virusurile și bacteriile își pot face loc mai ușor, provocând infecții recurente sau inflamații persistente.
Echilibrul acestui nerv poate fi restabilit prin activarea conștientă a sistemului parasimpatic. Respirația profundă, lentă și ritmică, stimulează nervul vag și induce o stare de calm fiziologic. Expunerea la apă rece, cântatul, gargara, dar și mișcarea moderată contribuie la întărirea tonusului vagal. De asemenea, un somn odihnitor, mesele regulate și evitarea supraalimentării permit sistemului digestiv să funcționeze natural și eficient.
Pentru mai multe informații și explicații detaliate despre rolul tonusului vagal în sănătatea digestivă și emoțională, se poate accesa clipul complet pe YouTube, unde subiectul este prezentat pe larg, cu exemple clare și utile.
