Sănătatea copilului, Stres și echilibru emoțional

10 lucruri pe care copilul nu trebuie să le audă de la părinți

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute
Vezi toate articolele despre:
copiidezvoltarea creieruluiechilibru emoționalpsihologiestare de bine

Există anumite lucruri pe care nu trebuie să le spunem niciodată copilului dacă ne dorim să aibă încredere în el și să dispună de o bază bună de comunicare cu cei din jurul lui. Deși, ca părinți, avem cele mai bune intenții în discuțiile cu copilul, se întâmplă uneori să folosim expresii nepotrivite. Iată o serie de recomandări care vă ajută să conștientizați puterea cuvintelor asupra dezvoltării copilului.

„Nu mai plânge!”

Negarea emoției evidente arată că nu vă dați seama de modul în care își exprimă starea respectivă și în același timp îi creează copilului un conflict intern generat de diferența dintre ceea ce simte și ceea ce i se spune. În schimb, prin empatie și susținere vă ajutați copilul să descrie ceea ce îl supără. Este bine să recunoașteți împreună tristețea, frica și alte sentimente. Astfel va învăța să-și identifice emoțiile și să reacționeze adecvat în fața acestora.

Fără comparații

Este normal să căutați referințe pentru a evalua reușitele copilului, dar până la un punct. Fiecare copil are propriul ritm de învățare, iar a-l compara cu alții nu face decât să îi slăbească încrederea în sine. Această atitudine îi arată că îl iubiți pentru ceea ce face, nu pentru ceea ce este. Este în regulă să îl felicitați atunci când reușește ceva, însă fără remarci de genul „Colegul tău a obținut un rezultat mai bun decât al tău” sau „Tu de ce nu ai luat nota 10 ca Radu?”.

Nu „lipiți” etichete!

Indiferent că e vorba de o calitate sau de un defect, nu este bine să subliniați acest lucru printr-o etichetă. Exagerarea unei calități poate pune presiune pe copil. El este tentat să creadă că aveți așteptări foarte mari și îi va fi teamă că nu le va putea duce la îndeplinire. Pe de altă parte, etichete de genul „Ești neîndemânatic” sau „Așa este el mai timid” nu vor duce decât la pierderea încrederii în sine. Cum trebuie procedat? Să îi remarcăm calitățile punctual și să nu exagerăm greșelile.

Fără încurajări nefondate

Încurajarea copilului este o bună metodă de a-i forma încrederea. Dar atenție la excese! A-l încuraja pentru orice devalorizează ceea ce este într-adevăr făcut cu efort. Evitați expresiile de genul „Ești genial!”, „Ai făcut perfect!” și precizați cu exactitate ceea ce v-a plăcut în comportamentul lui. Spre exemplu, pentru a pune în valoare unul dintre desene sau o faptă bună, stabiliți o legătură cauză-efect: „Îmi place că în acest desen ai făcut norii pe care i-am văzut azi de dimineață” sau „Mulțumesc pentru că ai strâns jucăriile, acum putem merge în parc”.

„Poți să faci mai mult!”

Era și timpul, în sfârșit ai făcut ce trebuia, dar poți mai mult” este o frază ce exprimă într-un anumit grad nemulțumirea și dezamăgirea părintelui. Copilul crede că oricât de mult s-a străduit nu a reușit să ajungă la standardele trasate de părinți. Acest lucru seamănă cu etichetarea, prezentată anterior. Sunt expresii care arată că nu aveți încredere în propriul copil și că reușitele lui sunt rare, ceea ce generează frustrare.

„Vei înțelege când o să fii mai mare”

Această sintagmă indică faptul că adulții știu tot, iar cei mici sunt complet neștiutori. În realitate, expresia ascunde o lipsă de efort din partea părinților pentru a formula un răspuns potrivit vârstei și nivelului de înțelegere a copilului. Uneori, acest gen de răspuns trădează chiar neștiința părintelui. Când adultul nu poate explica pe înțelesul copilului înseamnă că el însuși nu a înțeles despre ce este vorba. Tot repetând formula „o să afli când te faci mare” veți înhiba curiozitatea copilului, care la un moment dat va prefera să nu mai pună întrebări.

„Nu mă deranja”

Dacă îi spuneți copilului „Sunt ocupat și nu vreau să mă deranjezi”, în realitate, mesajul este că nu aveți timp pentru el. Dacă această atitudine persistă, într-o bună zi veți constata că nu vrea să mai petreacă timp cu dumneavoastră, iar comunicarea părinte-copil are mult de suferit. Așa că atunci când sunteți în criză de timp este indicat să îi spuneți cu blândețe ce aveți nevoie, fără a-i da senzația de respingere. De pildă: „Mi-ar plăcea să fie liniște până termin de făcut acest lucru, iar imediat după aceea voi fi lângă tine”.

Fără amenințări

Amenințările nu aduc niciodată rezultate bune, ci dimpotrivă atrag consecințe negative precum stări de anxietate, timiditate, tendința spre izolare. În plus, dacă amenințarea devine reală într-o zi sau alta, atunci aceste stări vor fi incontrolabile. De aceea, dacă vă confruntați cu o criză de plâns sau de furie, nu vă ajută cu nimic să îl amenințați, ci ați face mai bine să calmați situația retrăgând copilul din mediul respectiv.

„O să vezi ce se întâmplă când se întoarce tatăl tău/mama ta!”

În genul acesta de frază se simte faptul că tatăl sau mama nu tratează copilul în același fel, unul dintre ei având mai multă autoritate în fața celuilalt. Copilul este victima unei pedepse virtuale ce vine din partea unui singur părinte, considerat un fel de instanță supremă. Însă până când părintele cu autoritate ajunge acasă, este posibil ca „făptașul” să nici nu-și mai amintească pentru ce este pedepsit și pentru ce trebuie să dea socoteală.

„Nu te mai iubesc”

M-ai supărat, nu te mai iubesc” sau „Nu vreau să mă iubești” sunt expresii care pot răni emoțional copilul. Iubirea față de copil trebuie să fie intactă din prima zi în care a venit pe lume, eventual să crească odată cu vârsta, și să rămână necondiționată și nesupusă negocierilor. Și invers, dragostea pe care copilul v-o poartă este pură și naturală și nu trebuie folosită sub formă de șantaj. Copilul trebuie să simtă că este iubit așa cum este, nu pentru ceea ce face sau nu face.

Tu cum îți încurajezi copilul? Ce îi spui când reușește? Dar atunci când face o greșeală?

Pentru părinții aflați în căutarea unei soluții pentru problemele de comportament ale copilului, Ziarul de Sănătate a adus în România cea mai cunoscută carte despre tratamentul natural pentru tulburări din categoria ADHD, dislexie, dislalie, autism: „Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice” – autor dr. Natasha Campbell Mc-Bride. Cartea poate fi comandată aici https://www.bettermedicine.ro/shop/sindromul-gaps/ sau la telefon 0730.213.000.

    Sursa:

  • diaporamas.doctissimo.fr/bebe/education-mots-a-ne-pas-dire/

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
copiidezvoltarea creieruluiechilibru emoționalpsihologiestare de bine
Articolul anterior
Disciplina pozitivă, educație cu dragoste și încredere
Articolul următor
De ce plâng oamenii cu lacrimi?


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria:
Sănătatea copiluluiStres și echilibru emoțional

Te-ar putea interesa și: