După relaxarea din vacanță, pentru mulți dintre noi a venit momentul reîntoarcerii la serviciu. Ne vor lipsi cu siguranță razele soarelui, mișcarea și aerul curat din afara orașului. Revenim la trezitul de dimineață, trafic aglomerat, stări tensionate, ore în șir de stat pe scaun, alimentație dezorganizată. În aceste condiții, cine poate spune că nu se simte obosit chiar dacă a fost în concediu?
Pentru a face față noilor provocări de la birou și a te adapta mai ușor la ritmul de lucru, îți propunem 6 remedii naturale, cu eficiență dovedită științific.
Ginsengul și rhodiola fac echipă bună pentru starea ta de bine
Plantele adaptogene, cum sunt ginsengul și rhodiola, se află în topul remediilor care ajută organismul în combaterea stresului și reducerea oboselii. Potrivit dr. Eric Lorrain, președintele Institutului European de Substanțe Vegetale, autorul lucrării „100 questions sur la phytotherapie” („100 de întrebări despre fitoterapie”), asocierea dintre ginseng și rhodiola crește capacitatea de adaptare a organismului la stres intelectual, psihic și fizic. Pe de altă parte, studii realizate în SUA demonstrează că rhodiola, supranumită „rădăcina de aur” sau „rădăcina arctică”, fiind o plantă specifică ținuturilor nordice, are capacitatea remarcabilă de a stimula metabolismul energetic celular prin creșterea producției de adenozit trifosfat (ATP). Tocmai de aceea, cercetătorii susțin că rhodiola are un puternic efect antidepresiv și anxiolitic, susținând starea de bine și vitalitatea organismului.
Cimbrișorul revigorează organismul
În caz de epuizare psihică și surmenaj, cimbrișorul se poate dovedi un ajutor de nădejde. Datorită timolului, principala substanță volatilă din cimbrișor, această plantă are acțiune tonic-adaptogenă, cu rezultate benefice asupra capacității de concentrare și memoriei. Dr. Laurent Chevallier, autorul bestseller-ului „Moins de medicaments, plus de plantes” („Mai puține medicamente, mai multe plante”), recomandă următoarea infuzie revigorantă: câte o linguriță de cimbrișor, roiniță și tei se adaugă în 250 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute. Este indicat să bei două căni pe zi, între mese.
Valeriană pentru somn liniștit
În cazul în care oboseala este atât de accentuată încât nu te lasă nici măcar să adormi, valeriana este planta de care ai nevoie. Datorită principiilor sale active, valeriana acționează asupra neurotransmițătorilor: dopamina și serotonina. După cum explică dr. Eric Lorrain, „ea calmează teama și destinde musculatura, o condiție importantă pentru a adormi”. De aceea, valeriana te ajută la recăpătarea somnului profund, de calitate. Dacă ești o persoană hiperactivă și anxioasă, este bine să bei înainte de culcare o infuzie din valeriană și passiflora, o altă plantă cu efect antistres.
Magneziul, esențial pentru sistemul nervos
Oboseala fizică și nervoasă poate fi cauzată de lipsa magneziului. Un studiu mondial din 2009 al grupului de cercetare Cochrane a ajuns la concluzia că peste 80% din populație prezintă deficit de magneziu. Or, magneziul este un mineral esențial pentru sănătatea organismului, fiind implicat în peste 300 de reacții enzimatice. Unul dintre principalele roluri este acela de protector asupra sistemului nervos central. De aceea, în fața oricăror stări de tensiune nervoasă, primul lucru la care trebuie să ne gândim este magneziul.
Deficitul de magneziu conduce la creșterea hormonilor de stres, mai ales noradrenalina. Atât la copii, cât și la adulți, acest lucru se poate traduce prin nervozitate excesivă, crampe musculare, spasme, somn agitat, oboseală cvasipermanentă, lipsa poftei de mâncare. Culmea este că aportul de magneziu depinde în bună măsură de alimentație și atunci se intră într-un cerc vicios. Cele mai însemnate cantități de magneziu se află în cereale integrale, semințe de dovleac, fasole uscată, spanac și alte legume cu frunze verzi, fructe de mare, migdale, alune, ciocolată neagră. Însă nutriționiștii atrag atenția că, dacă deficitul este foarte mare, alimentația nu este suficientă și atunci este nevoie de administrarea unor suplimente pe bază de magneziu.
Vitamina C, scut de apărare contra infecțiilor
Descoperită în 1928 în zeamă de lămâie și apoi în ardei roșu, vitamina C a fost sintetizată artificial pentru prima dată în 1933. Atunci, descoperirea a fost de-a dreptul revoluționară, fiindcă se găsise în sfârșit un leac pentru persoanele care sufereau de scorbut. De-a lungul timpului, vitamina C a continuat să-și arate beneficiile în tratarea bolilor infecțioase, anemiei. Astăzi s-a demonstrat că vitamina C este eficientă în prevenirea episoadelor de infecții ORL și în stările de convalescență după infecții gripale. Chiar dacă, spre deosebire de începutul secolului al XX-lea, acum avem acces la fructe și legume proaspete pe tot parcursul anului, nu mulți se pot lăuda că mănâncă peste 500 de grame de crudități pe zi, cantitate ce asigură doza zilnică recomandată de vitamina C. Ca să nu mai vorbim de faptul că necesarul este mult mai mare în caz de infecții, fracturi, tratamente cronice, tabagism etc. Potrivit unor studii prezentate cu ocazia unei reuniuni a Societății Americane de Alergologie, Astm și Imunologie, o doză de 1 g vitamina C, administrată timp de 2 săptămâni, stimulează sistemul imunitar și grăbește refacerea după anumite boli infecțioase.
Vitamina D, între soare și alimentație
Oboseala și slăbiciunea musculară pot fi, de asemenea, simptome ale unei carențe de vitamina D. Aceasta este încă una din marile probleme nutriționale ale societății actuale. Se estimează că peste jumătate din populație suferă din cauza lipsei de vitamina D, iar cei mai expuși sunt copiii și vârstnicii. De altfel, acestora li se recomandă suplimentarea cu vitamina D, indiferent de sezon. Există două moduri simple și eficiente de a acoperi necesarul de vitamina D. Știind că 2/3 din aportul de vitamina D este asigurat prin sinteza cutanată, se recomandă expunerea la soare a feței și antebrațelor, dimineața și seara, cel puțin 15 minute pe zi. Restul de vitamina D poate fi furnizat din alimentație, mai ales pește gras (somon, macrou, sardine…). Cum însă ambele variante sunt prea puțin exploatate de cei mai mulți dintre noi, ajungem să fim deficitari la capitolul vitamina D.
Sindromul „zilei de luni”
Dincolo de oboseală, psihologii vorbesc despre un adevărat sindrom în cazul celor care se confruntă cu gânduri de genul: „Iar trebuie să merg la serviciu… Aș vrea să nu existe ziua de luni!”. Îl denumesc exact așa – sindromul „zilei de luni”. Psihoterapeutul Constantin Cornea, de la Psievolution, afirmă însă că există soluții pentru a ne motiva sau a pune capăt acestui sindrom: „Important este pentru toți cei care suferă de sindromul zilei de luni să descopere cu adevărat de ce li se pare această zi atât de urâtă. Să se uite la un copil care se trezește lunea cu gândul la joacă și să se gândească de ce pentru acesta nu există nicio diferență între ziua de luni și oricare altă zi a săptămânii”. Sindromul „zilei de luni” poate fi un semnal de alarmă pe care creierul îl trage atunci când nici măcar cafeaua nu ne mai trezește și care trebuie evaluat pentru a putea fi rezolvat. Poate ascunde o depresie, o afecțiune medicală sau o problemă de suflet. Dar pentru toate acestea există soluții. Important este să le căutăm! Viața este minunată și merită trăită din plin pentru a ne bucura de toate lucrurile frumoase din jurul nostru!
Tu ce părere ai? Ești gata să cauți soluții pentru a-ți face viața mai frumoasă și plină de energie?
Surse:
- diaporamas.doctissimo.fr/sante/remede-naturel-fatigue/
- Dr. Eric Lorrain, „100 questions sur la phytotherapie”, Editions La Boetie, 2013
- Dr. Laurent Chevallier, „Moins de medicaments, plus de plantes”, Editions Fayard,
- draxe.com/rhodiola-benefits-burning-fat-for-energy-and-beating-depression/
- edition.cnn.com/2014/12/31/health/magnesium-deficiency-health/
- doctoryourself.com/cheraskin_fatigue.html
- articles.mercola.com/sites/articles/archive/2014/05/28/vitamin-d-deficiency-signs-symptoms.aspx
