Metalele grele și microbiomul

Legătura dintre metale grele și microbiom este un subiect destul de puțin cunoscut și abordat în România. Dr. Julia Ferencz a abordat această temă în cadrul webinarului Better Medicine Zenyth: „Influența metalelor (grele) asupra microbiomului și imunității. Cum practicăm chelarea de metale?“. Dr. Julia Ferencz este reprezentanta Institutului de Medicină Funcțională și a Centrului de formare în Medicina Mediului Aplicată Clinic din Germania. Este specialist în anestezie și terapie intensivă și are o experiență de aproape 20 de ani în cercetarea oncologică și în derularea de studii clinice.

Pentru a înțelege mai bine conceptele Dr. Julia Ferencz a prezentat definițiile personale pentru medicina mediului aplicată clinic și medicina funcțională.

Nu putem trata fără a cunoaște cauza reală a acestor boli care au simptome nespecifice (amețeală, atacuri de panică, depresia, gazele abdominale, gustul metalic, tahicardie, vărsături, obezitate etc.).

Cu ce se ocupă Medicina mediului aplicată clinic?

În primul rând cu toate aceste INFLUENȚE care ne înconjoară în viața de zi cu zi:

• Fizice
• Biologice
• Chimice
• Psihologice sau sociale                                   

În categoria influențelor fizice intră lumina artificială, temperaturile scăzute, câmpuri electrice alternative (tabloul electric), câmpuri electromagnetice (telefoane mobile, routere, wi-fi, date mobile, bluetooth, plita cu inducție), efortul fizic excesiv, distorsiuni faciale, căldura, zgomotul, radioactivitatea (radon, uraniu).

Bacteriile, mucegaiurile, paraziții și virusurile fac parte din categoria influențelor biologice.

Influențele chimice/toxice include alcoolul, antibioticele în exces, biocidele, substanțele din îmbrăcăminte, benzina, dezinfectanții, medicamentele, peștele și fructele de mare, sucurile de fructe, glifosatul, implanturile, toxinele industriale, imprimantele laser, materialele plastice, microplasticele, parfumurile, conservanții, fumatul, solvenții, apa de la robinet.

Influențe psihologice și sociale înseamnă viața de familie (copil, părinți, partener), ritmul zilnic, modul de viață, stresul mental, perioadele de odihnă, statutul social, grădinița, școala, facultatea, locul de muncă.

Clasificarea bolilor

Boli autoimune:

• Boala Basedow
• Tiroidita Hashimoto
• Lupus eritematos
• Scleroză multiplă
• Miastenia gravis
• Artrita reumatoidă
• Diabet zaharat de tip 1

Infecții cronice:

• Infecții virale sau bacteriene frecvente
• Herpes virus
• COVID
• Boala Lyme
• Paraziți
• Post-COVID, Long-COVID
• Yersinia
• Tuberculoză

Boli atopice:

• Alergiile
• Intoleranțe alimentare
• Febra de fân (polinoza)
• Neurodermatita

Boli neurologice și mentale:

• ADHD
• Autism
• Brain fog (ceață cerebrală)
• Suprasolicitare
• Sindromul de oboseală cronică
• Tulburare de concentrare
• Depresie
• Epilepsie

Durere:

• Fibromialgie
• Ochi
• Stomac
• Călcâi
• Articulație
• Membre
• Intercostal
• Cap
• Gât
• Rinichi
• Nerv

Altele:

• Adipozitate
• Sindromul metabolic
• Astm
• Cancer
• Boli cardiovasculare
• Boli dentare și maxilo-faciale
• Boli ginecologice
• Leziuni ale pielii

De ce nu funcționează tratamentul doar cu pre și probiotice la toată lumea?

Pentru că MICROBIOMUL joacă un rol esențial în această ecuație și depinde de cât de intactă sau nu este bariera intestinală la fiecare pacient în parte.

Este glutenul toxic?

Glutenul a devenit un factor puternic din cauza faptului că suntem înconjurați de din ce în ce mai mulți factori toxici și fiecare în parte are propria contribuție la apariția inflamației, a leaky gut etc.

Atunci când consumăm gluten, acesta deschide joncțiunile strânse de la nivelul peretelui intestinal pentru cel puțin 30 de minute. Asta înseamnă că pot pătrunde toxine, metale, virusuri, bacterii și pot ajunge în fluxul sanguin, iar de acolo în ficat, în creier.

Având în vedere multitudinea de factori toxici care ne înconjoară, nu mai contează că este vorba despre metal greu, metal de tranziție, metaloid, lantanid sau actinid, ci DOZA face diferența. Și atunci nu ne mai punem problema de metale grele, ci metale potențial toxice.

Metalele cu potențial toxic

• AUR – plombe și coroane dentare
• AMALGAM / MERCUR
• GADOLINIU – folosit în radiologie
• ARSEN – în orez
• PLUMB – este de fapt peste tot (vopsele, vehicule, țevi de apă, benzină)

De ce dacă am renunțat la alimentele cu IgE și IgG mare din rezultatele genetice m-am simțit bine pentru o perioadă scurtă de timp și apoi au apărut și mai multe simptome?

Doar renunțarea la alimentele la care nu suntem toleranți nu este suficientă, este necesar să reparăm și microbiomul.

De asemenea, GENETICA este foarte importantă. Nu toată lumea are activitatea genelor la un nivel normal și astfel apar probleme cu eliminarea toxinelor prin ficat, prin mitocondrii și este necesar să intervenim din exterior pentru a susține organismul.

PRINCIPIUL CHELATĂRII – creșterea excreției

IMPORTANT! Sarcina și alăptarea sunt cel mai bun chelator pentru mamă, însă, din păcate, copilul preia toate aceste substanțe. Cu cât alăptarea este mai lungă, cu atât copilul preia mai mult de la mamă.

Principalul DEZAVANTAJ al chelatorilor clasici este că nu știm exact de ce se leagă și astfel pot elimina și substanțe vitale pentru organism.

Medicina funcțională nu folosește aceste substanțe decât în situații foarte rare și folosește variante mult mai blânde, din suplimente alimentare (glutation, acid alfa lipoic).

Timpul de înjumătățire al MERCURULUI -> 18-28 ani

(MERCURUL se găsește în creier, placentă, țesuturi moi, măduva spinării, ganglioni)

Cum se face anamneza de mediu?

Anamneza de mediu constă într-o discuție amplă, amănunțită cu pacientul pentru a depista care ar putea fi sursele bolii. Se procedează astfel deoarece avem nevoie de detalii pentru a merge țintit către analizelele care ne pot oferi răspunsuri.

Partea terapeutică

Substanțele folosite de medicina funcțională pentru chelare

Coenzima Q10, Cărbune, Magneziu (PentaMag, Magnesium Taurate), Vitamina C + bioflavonoide, Glutamina, Omega 3, Glutation, Clorofilă, Acid alpha lipoic, Calciu, 5-HTP, Vitamina D, Zinc, Enzime, DHA, Fibre, Chlorela, Melatonină, Seleniu, SOD, Bacterii lactice, Taurină, Biotină, Acid humic.

De fapt, medicina funcțională se folosește de mult mai multe teste și abordări pe lângă chelarea de metale, ca de exemplu: terapia cu hipoxie-hiperoxie intermitentă (IHHT), sânge autolog, fizica cuantică, supradoze de vitamina C și cel mai important NUTRIȚIA.

Nu există o pilulă magică care să le rezolve pe toate. Este necesar să ne schimbăm stilul de viață, să facem plimbări în natură, pe munte sau la mare, să luăm pauze la fiecare oră de stat în fața calculatorului, să limităm pe cât posibil statul la birou etc.

Este important să mergem la medic atunci când simțim că ceva nu este în regulă și să căutăm până găsim răspunsuri și rezolvare/ameliorare.