Ashwagandha: leacul ayurvedic care încetinește îmbătrânirea cerebrală

Creierul își atinge potențialul maxim în jurul vârstei de 25 de ani, apoi începe un ușor declin. Nodul la batistă, x-ul desenat cu pix pe deget, un post-it lipit pe frigider sau, mai nou, un memento programat pe telefon au fost și sunt considerate normale, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, începem să uităm. Ca urmare a pierderii celulelor nervoase, sinapsele încep să slăbească și creierul nu mai este la fel de bine irigat cu sânge. Scade producția de acetilcolină, un neurotransmițător implicat în anumite forme de memorare și esențial pentru asimilarea amintirilor. Declinul cognitiv minor poate fi debutul unor boli neurodegenerative precum Alzheimer, când cazurile izolate de uitare se transformă într-o cortină întunecată și grea ce se lasă ușor-ușor peste amintiri, evenimente și date marcante ale vieții.

Alzheimer, uzură programată produsă de deșeurile neuronale

„Maladia Alzheimer este rezultatul unui proces natural, este o boală normală a vârstei înaintate, care ne-ar afecta pe toți dacă am trăi până la 120 de ani”, explică Ronald Melki, director de cercetare al CNRS, în cadrul Institutului pentru Neuroștiințe din Paris Sarclay. Vinovate sunt două entități chimice cu funcții multiple la nivelul celulelor, proteinele beta-amiloide și proteinele tau, care au capacitatea de a se agrega. Proteinele beta-amiloide formează plăci în exteriorul neuronilor, în timp ce proteinele tau, cu rol important în transportul diferitelor molecule în neuroni, se asamblează în interiorul acestora. „Neuronii dispun de un sistem de eliminare a acestor agregate, care funcționează foarte bine când suntem tineri”, explică Ronald Melki. „Odată cu înaintarea în vârstă, însă, acest mecanism nu mai este la fel de eficace și agregatele se acumulează în interiorul și în exteriorul neuronilor”. Pe scurt, fiecare individ este victima uzurii programate a propriei pubele neuronale. De-a lungul vieții, „fabricarea” acestor agregate de proteinele beta-amiloide și de proteinele tau este mai lentă decât distrugerea lor. De la o anumită vârstă, însă, producția depășește capacitatea celulei de a le degrada și devin extrem de toxice pentru celulă. Astfel, aceste proteine pot să sechestreze moleculele indispensabile bunei funcționări a neuronilor, ajungând chiar să-i distrugă. De asemenea, aceste agregate responsabile de degenerescența neuronilor pot să migreze și, astfel, să-și extindă efectul distructiv. Pentru ca, în cele din urmă, să afecteze întregul circuit neuronal.

Și totuși, sunt foarte multe persoane în vârstă care ne uimesc cu memoria și cu luciditatea lor. Desigur, componenta genetică este vitală pentru o îmbătrânire sănătoasă și armonioasă, dar stilul de viață poate fi mai important decât genele. Suprasolicitarea sistemului nervos, privarea de somn și consumul de stimulente sunt și ele cauze ale bolii Alzheimer. Ne stă în putere să limităm declinul cognitiv și chiar să-i eliminăm simptomele.

Plantele adaptogene, nootrope naturale

Substanțele nootrope sau „medicamentele inteligente” sunt activatoare ale metabolismului cerebral. Acest concept a fost introdus de dr. Corneliu E. Giurgea în anul 1972, prin juxtapunerea cuvintelor grecești „noos” (minte, spirit) și „trope” (către). Nootropele pot îmbunătăți procesele cognitive, ușurând memorarea și mărind performanțele psihice. Utilizarea medicamentelor nootrope este din ce în ce mai răspândită, în pofida unor efecte secundare grave, precum migrenele și insomniile persistente. Există variante eficiente pentru concentrare, memorie, rezistență la stres, dar și pentru încetinirea proceselor îmbătrânirii, care nu au efectele secundare nedorite ale medicamentelor nootrope, cum ar fi suplimentele neuroprotectoare, uleiul de pește și plantele adaptogene.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost conceput un plan de a utiliza substanțe care să îmbunătățească performanțele fizice, dar mai ales mentale ale piloților și membrilor echipelor de pe submarine. În anii 1950-1960, a apărut ideea utilizării unor plante medicinale pentru a mări rezistența și șansele de supraviețuire în medii periculoase. Pornind de la teoria lui Hans Selye despre stres și sindromul de adaptare generală, toxicologul rus Lazarev a introdus conceptul „plantelor adaptogene” pentru a descrie compușii care pot mări „rezistența nespecifică” la stres. Brekhman și Dardimov au sugerat o definiție a adaptogenelor: agenți inofensivi care măresc în mod nespecific rezistența la factorii de stres și normalizează efectul indiferent de natura patologiei. În 1960, studiul adaptogenelor a devenit un domeniu independent de cercetare biomedicală în URSS pentru inventarierea și examinarea substanțelor biologic active din regatul plantelor. Scopul a fost dezvoltarea unor metode și substanțe care să poată stimula mecanismele de apărare intrinsecă a organismului, pentru a supraviețui în situații de stres intens sau prelungit, menținându-i capacitatea de muncă fizică și psihică. Au rezultat 1009 studii (în special farmacologice și clinice), care au fost publicate în Rusia până în anul 1982.

Ashwagandha susține funcțiile cerebrale

Ashwagandha este una dintre principalele plante adaptogene din categoria Rasayana în Ayurveda, ceea ce înseamnă că, pe lângă capacitatea de a alina suferința, susține și tinerețea și longevitatea. Denumirea în latină, Withania somnifera, îi indică fără niciun dubiu proprietățile soporifice. „Ashva” înseamnă cal în sanscrită, iar „gandha”, miros, ceea ce reprezintă un indiciu al emanației plantei ce amintește de cabaline, dar, mai ales, al vitalității și puterii armăsarilor. Este o plantă care crește în India, Pakistan și Sri Lanka, din familia tomatelor, cu flori galben-verzui și cu fructele bace roșii-portocalii. Rădăcinile și frunzele plantei sunt folosite cel mai adesea în scop medicinal. Poate fi de real folos persoanelor în vârstă, deoarece este revitalizantă, energizantă, analgezică și antiinflamatoare, conform American Botanical Council.

Stresul emoțional, fizic sau chimic poate avea efecte dăunătoare asupra creierului și sistemului nervos. Cercetări recente au dovedit că Ashwagandha este mai mult decât un destresant, întrucât protejează creierul de degenerare celulară, care poate duce la boli neurodegenerative ca Alzheimer, Huntington sau Parkinson. Unul din motivele pentru care Ashwagandha este eficientă în vindecarea creierului este că are antioxidanți puternici care distrug radicalii liberi ce produc îmbătrânirea.

Îmbunătățirea memoriei este una dintre utilizările tradiționale ale rădăcinii de Ashwagandha. Un studiu pilot realizat în anul 2017, publicat în Journal of Dietary Supplements, a descoperit că Ashwagandha a îmbunătățit atât memoria imediată, cât și pe termen lung, dar și atenția, viteza de procesare a informațiilor și abilitățile mentale ale pacienților cu deficit cognitiv minor. Studiul a implicat 50 de adulți care au primit extract din rădăcină de Ashwagandha sau placebo timp de opt săptămâni. Ambele grupuri au participat la teste cognitive de procesare vizual-spațială și de reacție (recunoaștere și amintire), de măsurare a memoriei, a funcției executive (procesul aferent coordonării, selecției și executării unor acțiuni intenționate), a atenției și vitezei de procesare a informațiilor. Cercetătorii au conchis că tratamentul cu Ashwagandha poate stimula activitatea cerebrală și alte abilități cognitive.

Un studiu randomizat, controlat, publicat în anul 2009, a abordat eficacitatea Ashwagandhei în anxietate moderată spre severă, cu durata de peste șase săptămâni pentru fiecare evaluare. Participanții au primit Ashwagandha, multivitamine, consiliere nutrițională și terapie cognitiv-comportamentală sau intervenție psihoterapeutică standardizată. Rezultatele au fost măsurate la 4, 8 și 12 săptămâni și arată că ambele tratamente au produs o reducere notabilă a anxietății, însă cei din grupul Ashwagandha au raportat și îmbunătățiri semnificative ale calității vieții, între care reducerea stresului, o mai bună vitalitate, motivație și stare generală de sănătate.

Ashwagandha poate fi utilă și pentru încetinirea deteriorării celulelor cerebrale la pacienții cu demență. Contribuie la repararea celulelor cerebrale afectate și reconstruiește căile neuronale și sinapsele. Planta poate ajuta și în depresie datorită capacității sale de a lupta împotriva stresului psihic și emoțional. Cercetătorii au scris în PLOS One: „Compușii bioactivi derivați din frunzele de Ashwagandha au potențial neuroprotector și pot fi utilizați ca supliment pentru sănătatea creierului”.

„Ashwagandha este considerată o plantă tonică, afrodiziacă, somniferă, diuretică, antihelmintică, astringentă, termogenă și stimulantă”, au declarat cercetătorii în African Journal of Traditional, Complementary and Alternative Medicine și au continuat să-i puncteze numeroasele beneficii în diverse probleme de sănătate și procese ale bolilor. „Ashwagandha este disponibilă ca o pudră fin cernută, care poate fi amestecată cu apă, ghee (unt clarificat) sau miere. Susține funcția creierului și a sistemului nervos și îmbunătățește memoria. Susține funcția sistemului reproducător. Întrucât este un adaptogen puternic, mărește rezistența organismului la stres. Ashwagandha susține apărarea organismului în fața bolilor și îmbunătățește imunitatea mediată de celule. Are și proprietăți antioxidante puternice care ajută la protejarea celulelor afectate de radicalii liberi”.

American Botanical Council a menționat și mai multe utilizări pentru Ashwagandha (de data aceasta, rădăcina plantei): „Unele utilizări documentate ale rădăcinii de Ashwagandha includ proprietatea hipnotică pentru tratarea alcoolismului (cu frunza plantei), tratamentul confuziei mentale, răcelilor și frisoanelor, emacierii la copii, disfoniei emfizematoase (dificultăți de vorbire cauzate de emfizem, cu frunza plantei), tratamentul febrei, inflamației glandelor, problemelor de infertilitate. Luptă împotriva pierderilor de memorie și energiei musculare, extenuării nervoase, febrei reumatice, inflamațiilor reumatice, stării de slăbiciune senilă și generală, spermatoreei, sifilisului și ulcerelor. În Tanzania, rădăcina este folosită ca stimulent sexual și pentru declanșarea contracțiilor uterine”.

Ashwagandha se poate utiliza și prin aplicare topică, în uleiuri esențiale, în special pentru ameliorarea durerii sau împotriva stresului. Se poate face și ceai din rădăcină de Ashwagandha, un elixir care poate fi băut oricând. Iată o rețetă de la Cure Joy:

Ceai de Ashwagandha

Ingrediente:

1. Se măsoară 2 lingurițe de rădăcină uscată de Ashwagandha.
2. Se adaugă la aproximativ 3 căni și jumătate de apă clocotită.
3. Se lasă să fiarbă 15 minute.
4. Se scoate rădăcina din lichid.
5. Se strecoară pentru a îndepărta orice reziduuri de plantă.
6. Se consumă câte un sfert de cană de două ori pe zi.

Ashwagandha este destul de ușor de cultivat ca plantă anuală în zonele cu ierni reci. Merită încercat, pentru a avea la îndemână sursa pentru ceaiuri și tincturi. Iată ce trebuie să știți dacă vă hotărâți să plantați Ashwagandha:

1. Solul trebuie să fie nisipos și să se poată drena ușor. Cel mai bine este să plantați semințele în partea însorită a grădinii. Nu plantați Ashwagandha într-un mediu umed, pentru că îi merge cel mai bine într-un mediu uscat.
2. Planta nu trebuie udată tot timpul, ci doar atunci când pare „însetată”.
3. Temperatura ideală de creștere este între 21 și 35 °C. Dacă temperatura este mai scăzută, planta va crește mai încet. Ashwagandha se va dezvolta complet în 150-180 de zile.

Surse:

articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/05/11/ashwagandha-improves-memory-cognitive-function.aspx

sante.lefigaro.fr/article/que-se-passe-t-il-dans-le-cerveau-des-malades-d-alzheimer-/

www.phcogj.com/article/184

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3991026/

www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28471731

www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11194174

www.nutritionaloutlook.com/herbs-botanicals/ashwagandha-root-may-improve-memory-and-cognitive-function-subjects-mild-cognitive-impairment

www.lifeextension.com/magazine/2015/3/reverse-mild-cognitive-impairment/page-01?p=1