Cele mai recente studii în domeniul florei intestinale au relevat că alimentaţia influenţează flora din tubul digestiv şi, chiar mai mult, se pare că bacteriile din intestine se împart în trei categorii, în funcţie de „ecosistemul” predominant, asemănător cu împărţirea pe grupe sangvine. Astfel, persoanele în dieta cărora predomină carnea, untul şi lactatele grase au un nivel crescut de Bacteroide.
Aceste bacterii au un rol esenţial în procesarea moleculelor complexe de hrană şi în transformarea lor în particule simple şi uşor absorbabile de către organism. Persoanele care mănâncă mai ales produse bogate în zaharuri (în special dulciuri, fructe dulci, dar şi cereale) au o floră intestinală în care predomină Prevotella, considerată o bacterie oportunistă determinând infecţii doar în cazul unei imunosupresii.
A treia situaţie este cea a persoanelor care preferă alimentele bogate în grăsimi polinesaturate, aşa cum sunt peştele şi uleiul de măsline. Aceste persoane au intestinul colonizat mai ales de bacterii din specia Ruminococcus, al căror rol nu este pe deplin elucidat.
Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania, realizatorii acestui studiu, nu au descoperit încă ce implicaţii pentru sănătate are această împărţire pe ecosisteme bacteriene. Este ştiut însă faptul că predispoziția pentru anumite afecţiuni poate fi influenţată şi de bacteriile prezente în colon. Unele bacterii pot predispune la acumularea de kilograme, altele influenţează într-un fel sau altul sistemul imunitar şi o altă categorie poate determina dezechilibre ale unor substanțe nutritive în organism. Pentru a exercita aceste efecte nocive este nevoie şi de îndeplinirea unor condiţii: slăbirea sistemului imunitar, contaminarea organismului cu bacterii din mediul extern care în mod normal nu există acolo, activarea unor bacterii aflate în stare latentă în organism, înmulţirea necontrolată a unor bacterii etc.
Un astfel de teren apare la debutul unei afecţiuni în faza acută sau supraacută, în cazul tratamentului cu antibiotice sau medicaţie imunosupresoare şi chiar în cazul unui exces de igienă, slăbind astfel bariera naturală de apărare a organismului. Aceste bacterii sunt
cunoscute sub numele de microbi oportunişti, cele mai întâlnite fiind bacterii precum Escherichia coli si virusuri din clasa Herpes (Herpes simplex).
O altă situaţie în care bacterii în mod normal inofensive ajung să fie nocive pentru organismul gazdă este atunci când ajung în zone ale corpului unde nu-şi au locul în mod normal. Acesta este cazul dezechilibrelor de igienă (atât igiena precară, cât şi exagerarea ei). De altfel, specialiştii recomandă ca, în special în sezonul estival, să nu abuzăm de săpun sau gel de duş aşa cum am fi tentaţi. Utilizarea excesivă a acestor produse de curăţat împiedică refacerea filmului protector format din sebum şi bacteriii la nivelul pielii. Se recomandă folosirea unor produse de curăţat cât mai naturale, fără coloranţi, conservanţi sau detergenţi. Sunt de preferat produsele bio cu conţinut de uleiuri 100% naturale.
Un alt exemplu negativ este utilizarea excesivă de către femei a unor produse nepotrivite pentru igiena intimă internă, distrugându-se astfel bacilii Doderlein şi alte bacterii benefice din vagin, care menţin sănătatea genitală. Există controverse şi în ceea ce priveşte folosirea frecventă a produselor antibacteriene de tipul gelurilor sau a săpunurilor antibacteriene care pot determina dezvoltarea eczemelor, mai ales în rândul copiilor.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, flora bacteriană digestivă ar avea un rol şi mai important decât se credea până acum. Se pare că o parte dintre ele pot controla procesul de îngrăşare, mişcare sau ne pot influenţa starea de spirit. De exemplu, un nivel crescut de Firmicute face ca în organism să se acumuleze cu 10-15% mai multe substanţe nutritive din hrană decât în cazul persoanelor cu un nivel mai scăzut al acestor bacterii.
De asemenea, anumite populaţii de bacterii ne pot influenţa starea de spirit sau chiar comportamentul, arată studiile. Un nivel crescut al bacteriei Escherichia coli poate duce la apariţia unor manifestări depresive (tristeţe inexplicabilă, inapetenţă sau astenie). Exista însă şi o bacterie care nu se găsește în mod normal în corpul uman, ci în sol, un adevărat tonic psihic numită Mycobacterium vaccae. Această bacterie intră în contact cu organismul uman în cadrul plimbărilor pe drumuri neasfaltate.
Aşa cum laptele de vacă sau laptele praf nu pot suplini în totalitate laptele matern, nici suplimentele cu probiotice nu pot suplini în totalitate flora intestinală. Cel mai bun mod de a menţine sănătatea florei bacteriene este o dietă echilibrată, bogată în fibre şi acizi graşi esenţiali care hrănesc aceste microorganisme, dar în acelaşi timp menţin şi integritatea mucoasei intestinale.
Probioticele:
– au un rol important în sinteza unor vitamine esenţiale cum sunt cele din complexul B şi vitamina K;
– 85% din bacterii alcătuiesc flora de fermentaţie care ajută la digestie, iar 15% formează flora de putrefacţie ce determină descompunerea reziduurilor şi stimularea eliminării acestora din organism. Dezechilibrele acestui raport pot duce la apariţia infecţiilor;
– au proprietăţi antiinflamatoare prevenind tulburările digestive (stări de diaree sau constipaţie), precum şi înmulţirea necontrolată a bacteriilor intestinale care există în mod normal în flora digestivă, dar care pot provoca infecţii în cazul tratamentelor antibiotice, a intervenţiilor chirurgicale sau în cazul administrării de medicamente imunosupresoare;
– au efect anticancerigen prin menţinerea echilibrului între bacteriile de fermentație şi cele de putrefacţie, ştiut fiind faptul că una dintre cauzele cancerului la nivel intestinal este proliferarea exagerată a bacteriilor de putrefacţie.
1 comentariu. Leave new
Foarte intuitiv. Multumesc!