Boli intestinale care provoacă mucus în exces

În mod normal, scaunul conţine o cantitate mică de mucus. Unele afecţiuni pot provoca însă eliminarea unei cantităţi mari de mucus, iar cele mai frecvente sunt sindromul de colon iritabil şi colita ulcerativă (boală inflamatorie). Uneori, eliminarea de mucus în exces apare şi în boala Crohn. Alte cauze ale eliminării mucusului în exces sunt fisurile anale, infecţiile bacteriene sau obstrucţia intestinală.

Mucusul este o substanţă transparentă, albă sau galbenă, de consistenţă gelatinoasă, produsă de mucoasa care înveleşte intestinul gros. Rolul său este de a proteja stratul de celule care înveleşte cavitatea intestinală şi de a uşura trecerea reziduurilor prin colon. Eliminarea mucusului prin scaun nu este o problemă în sine şi nici nu provoacă boli, însă este un simptom al unei afecţiuni care ar putea necesita tratament.

În colita ulcerativă, mucoasa intestinului subţire se inflamează şi apar ulceraţiile, care sângerează şi pot produce puroi. Cantitatea de mucus eliminată este vizibilă în scaun.

Eliminarea unei cantităţi mari de mucus poate apărea şi în sindromul colonului iritabil, mai ales în cazurile caracterizate de diaree.

În boala Crohn, excesul de mucus apare mai rar şi poate fi asociat cu apariţia fisurilor anale.

Infecţiile bacteriene cu Campylobacter, Salmonella, Shigella şi Yersinia pot duce la eliminarea mucusului în scaun. Aceste infecţii sunt de obicei însoţite de diaree, febră şi crampe abdominale. Deşi în unele cazuri trec de la sine, uneori este nevoie de tratament cu antibiotice.

Obstrucţia intestinală este asociată cu simptome ca distensia abdominală, constipaţia, crampele severe şi voma, însoţite de eliminarea mucusului. Această problemă poate fi cauzată de hernii, tumori, înghiţirea unor obiecte care nu pot fi digerate, aderenţele abdominale ori de compactarea fecalelor în rect, în urma constipaţiei. Obstrucţiile intestinale se rezolvă prin intervenţii chirurgicale.

Ce alimente provoacă mucus în exces?

Deşi avem tendinţa de a-l asocia cu răceli sau sinuzite, mucusul este o secreţie normală a organismului şi rolul său primar este acela de a proteja membranele pe care le acoperă. Mucusul intestinal înveleşte tot ce mâncăm, inclusiv apa. De asemenea, încapsulează toxinele la fel cum se întâmplă cu mucusul nazal în timpul răcelilor şi devine mai gros pentru a ajuta la eliminarea lor.

Cele mai multe alimente din dieta noastră provoacă o îngroşare a mucusului fie deoarece conţin toxine, fie pentru că duc la apariţia de produşi toxici în urma digestiei (The pH Miracle de Dr. Robert O. Young şi Shelley Redford Young).

Produsele care cauzează îngroşarea mucusului sunt: lactatele, proteinele animale, făina albă, alimentele procesate, ciocolata, cafeaua şi băuturile alcoolice. În timp, aceste tipuri de alimente se amestecă cu mucus şi alte reziduuri şi se întăresc pe intestine, permiţând creşterea florei intestinale patogene.

Stresul emoţional, poluarea atmosferică, sedentarismul, lipsa enzimelor digestive şi a probioticelor în intestinul gros şi subţire contribuie la formarea depunerilor pe pereţii colonului, iar asta duce la încetinirea tranzitului intestinal. Lipsa fibrelor în dietă întârzie şi mai mult trecerea reziduurilor alimentare prin colon.

Pe măsură ce depunerile de acumulează, se formează un buzunar între aceste reziduuri şi pereţii colonului, mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor patogene. Depunerile se pot suprapune până ajung să împiedice total trecerea rezidurilor. Colonul absoarbe lichide, iar depunerile se întăresc, prinzând microorganismele dăunătoare între ele şi pereţii colonului. Aceste microorganisme pot ajunge în fluxul sanguin, trecând prin pereţii intestinului şi intoxică organismul.

Caseina şi glutenul cresc producţia de mucus

Organismul produce mucus pentru a a se apăra de acizi. Când consumăm lactate, lactoza se transformă prin fermentare în acid lactic. Acesta este capturat de mucus şi eliminat din organism, iar în lipsa mucusului, acidul ar face pur şi simplu găuri în celule şi ţesuturi. O dietă bazată preponderent pe alimente acide duce la producerea unei cantităţi mari de mucus. Acesta se îngroaşă şi devine lipicios, cauzând probleme de digestie, congestie nazală, astm şi senzaţie de flegmă.

Dr. Arnold Ehret, The Mucusless Diet and Healing System (1912) a avansat ideea că toate bolile sunt cauzate de depunerile de reziduuri la nivel intestinal şi pe membranele producătoare de mucus.

Alimentele care duc la creşterea producţiei de mucus sunt laptele şi cerealele, deoarece conţin caseină şi gluten. Caseina şi glutenul, proteinele de dimensiuni mari din lapte şi cereale, sunt greu de digerat, putrezesc uşor, pot fi toxice sau iritante.

La multe persoane, lactatele şi pâinea duc la congestie nazală, tocmai pentru că mucusul din organism reacţionează la fel peste tot. Iar aşa cum musucul nazal îşi schimbă consistenţa şi culoarea când este infectat pentru a ajuta la eliminarea patogenilor din organism, tot aşa mucusul stomacal este produs în cantităţi mari şi se îngroaşă pentru a elimina hrana parţial digerată şi resturile putrefactive din colon.

Glutenul este o proteină tare şi lipicioasă din vegetale, care se obţine prin spălarea amidonului din făina de grâu şi se foloseşte ca lipici sau agent de îngroşare. Legăturile moleculare ale glutenului pot fi desfăcute doar în prezenţa unei cantităţi mari de acid gastric. Mestecarea insuficientă a alimentelor şi lipsa acidului gastric nu permite stomacului să rupă aceste legături, iar în urma digestiei particulele de alimente rămân prea mari pentru a fi folosite mai departe de organism. În scurt timp, aceste particule alimentare mari şi doar parţial digerate putrezesc şi sunt acoperite de mucus pentru a preveni infectarea organismului.

Ca urmare, pot apărea afecţini ca diverticulita, colita, stricturile, prolapsul, hemoroizii, paraziţii intestinali, constipaţia cronică, infecţiile cu fungi, cancerul de colon şi apendicita. Eliminarea materiiler reziduale de pe colon permit organismului să funcţioneze din nou optim. Fără o cantitate suficientă de fibre din fructe şi legume neprocesate, bolile intestinale se vor instala în număr mare, mai ales la bătrâni. Aşadar, cea mai bună metodă de eliminarea a mucusului în exces din organism este combinarea postului cu o dietă bazată pe fructe şi legume crude.

Obiceiuri alimentare care stimulează producţia de mucus

• Mesele copioase. De cele mai multe ori, mâncăm mult mai mult decât ne trebuie. Iar toate alimentele consumate în plus sunt o povară pentru organismul nostru. Deşi o parte din caloriile în exces sunt transformate în grăsime, organismul poate crea zilnic o cantitate limitată de rezerve de lipide. Tot ce nu îi este necesar organismului trebuie eliminat. În timpul acestui proces, glandele limfatice sunt suprasolicitate şi mucusul în exces se formează ca răspuns la procesul putrefactiv care are loc în organism.
• Mâncatul când nu îţi este foame. Dacă mănânci înainte ca mâncarea de la masa anterioară să fie complet digerată, hrana parţial digerată ajunge în colon, iar acest lucru duce la producerea de mucus.
• Mestecatul insuficient. Digestia alimentelor începe încă din cavitatea bucală, iar mestecatul insuficient nu permite eliberarea enzimelor digestive, ducând la suprasolicitarea sistemului digestiv. Dacă particulele de hrană sunt prea mari pentru a fi asimilate, trebuie eliminate prin colon. În timpul acestui proces, ele putrezesc şi determină organismul să producă mucus.
• Combinaţiie alimentare greşite. O masă tipică include proteine, zaharuri, grăsimi şi amidon. Combinaţiile complexe duc la producerea de mucus în exces deoarece corpul nu poate produce în acelaşi timp enzime care să ajute la digestia tuturor tipurilor de nutrienţi.