Consecințele dezechilibrului florei intestinale

Fiecare dintre noi știe că ce nu ne cade bine la stomac ne poate da cel puțin o stare generală proastă. Indigestiile, balonările, toxiinfecțiile alimentare, diareea sunt tulburări digestive neplăcute, dar trecătoare. Însă dezechilibrul florei bacteriene intestinale (dezvoltarea bacteriilor patogene în detrimentul celor benefice) este o problemă care trece de cele mai multe ori neobservată, dar care are consecințe serioase pentru întregul organism.

Știai că în cazul unor tulburări ale funcțiilor cerebrale precum autism, ADHD (sindromul hiperactivității și deficitului de atenție, foarte frecvent la copii dar întâlnit și la adulți) sau chiar Parkinson și Alzheimer, sunt foarte frecvente disbiozele intestinale și numeroase tulburări digestive?

Deloc întâmplător! În tractul digestiv se găsește sistemul nervos enteric, creierul din stomac, cu foarte mulți neuroreceptori și substanțe cu rol neurotransmițător. Sistemul digestiv are o comunicare complexă cu sistemul nervos central, astfel că sănătatea digestivă influențează direct și în numeroase modalități funcționarea creierului.

Bine de ştiut!

Imperial College London (2010) a descoperit că compoziția bacteriilor intestinale la copii cu autism este atât de diferită de cea a copiilor sănătoși, încât cercetătorii au putut distinge copiii cu autism doar după testele de măsurare a microflorei intestinale.

Inflamații și afecțiuni cronice

Un studiu al Universității din Florența a analizat bacteriile intestinale ale unor copii din Italia, care consumau alimente bogate în carne, grăsimi și zahăr, cu cea a unor copii dintr-un stat african (Burkina Faso), care consumau multe cereale, legume și nuci. Bacteriile din tractul intestinal al copiilor africani erau mai sănătoase și mai diversificate. De asemenea, acești copii aveau mai multă energie și o stare generală de sănătate mai bună. Bacteriile intestinale ale copiilor italieni studiați erau preponderent dintre cele producătoare de substanțe care stimulează inflamațiile, astmul, afecțiunile autoimune și obezitatea.

Bine de ştiut!

Probioticele intestinale se hrănesc cu fibre alimentare, din acest festin rezultând acizi grași cu lanț scurt cu rol antiinflamator foarte util organismului.

Sistem imunitar slăbit

Antibioticele, măsurile de igienă, conservanții din alimente ne apără de numeroși agenți patogeni și infecții. Dar din păcate provoacă frecvent modificări ale bacteriilor intestinale benefice, ceea ce afectează eficiența sistemului nostru imunitar. Nu întâmplător, consumul frecvent de antibiotice și de alimente cu mulți aditivi chimici se asociază în numeroase studii cu diferite probleme imunitare, de la alergii la boli autoimune, digestive, respiratorii şi urogenitale.

Afecțiuni digestive cronice

Un studiu american din 2010 arată că antibioticele (în special tetraciclină și doxiciclină) utilizate împotriva acneei juvenile modifică substanțial flora bacteriană intestinală. Acest lucru generează modificări ce pot duce la declanșarea unor afecțiuni digestive autoimune precum boala intestinală inflamatorie sau colita ulceroasă.

Obezitate

Alimentația bogată în grăsimi și produsele procesate provoacă și mențin un anumit nivel de inflamație a pereților intestinali. Zahărul și alimentele rafinate ajută la dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene (dar și a altor agenți patogeni, cum este candida). Aceste bacterii produc lipopolizaharide care provoacă inflamarea intestinului sau duc la rezistență la insulină, ceea ce favorizează obezitatea și chiar apariţia diabetului de tip 2.