Stres și echilibru emoțional

Cum facem față stresului în sesiune?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute

În cazul în care ești student, cu siguranță ai experimentat pe propria piele ce înseamnă un proiect lăsat pe ultima sută de metri. Procesul este unul pe cât de rapid, pe atât de intens: cu o noapte înainte de deadline, din camera ta se aud cărți aruncate, taste apăsate cu nervozitate, iar ceștile de cafea nu mai au loc pe biroul plin de hârtii.

Vezi toate articolele despre:
atențieconcentrareînvmelatoninămemoriesomnstres

Dacă acest scenariu îți sună cunoscut, iar gândul că sesiunea este aproape nu îți dă pace, ar fi bine să faci o pauză și să citești rândurile ce urmează. Cauze ale stresului în rândul studenților sunt dintre cele mai diverse: de la procrastinare, până la consumul excesiv de băuturi energizante.

În primul rând, haide să vedem dacă procrastinarea afectează în vreun fel viața studenților.

Ar trebui să știi că studenții care procrastinează, conform studiilor, sunt într-un procent de 80% până la 90%. Nici adulții nu stau cu mult mai bine, 50% dintre aceștia recunoscând că amână din când în când sarcinile pe care le au de îndeplinit. Parcă deja te simți mai bine, știind că nu ești singur, nu?

Totuși, să vedem de ce oamenii își amână treaba, unde poate duce procrastinarea și cum putem să scăpăm de acest obicei.

De ce amânăm?

Stai liniștit. Procrastinarea nu înseamnă neapărat că ești leneș. Este mai degrabă vorba despre stresul și presiunea care devin din ce în ce mai puternice, pe măsură ce trece timpul. Tu știi că amânarea nu conduce spre ceva bun și că în final, tot va trebui să îți iei inima în dinți și să îți faci tema sau să înveți pentru examen.

Motivele pentru care oamenii procrastinează sunt diferite de la persoană la persoană, iar factorii determinanți pot fi: personali, cognitivi, emoționali și motivaționali. De aceea, înainte de a ne judeca, este bine să ne gândim care sunt problemele reale din spatele amânării. Așadar, nu există o tipologie a persoanelor care amână, iar următoarele motive îți vor confirma acest lucru.

  • Perfecționismul din tine își spune cuvântul. Îți dorești ca totul să iasă perfect, te critici mereu și parcă tot mai mult dai greș? În acest caz, poate ești o persoană perfecționistă și tocmai, din această cauză amâni, până când stresul și anxietatea te vor învinge.
  • Consideri că ai timp suficient. Probabil cea mai întâlnită tipologie în procrastinare este simplul gând că timpul este de partea ta. E adevărat, dar la un moment dat îți vei da seama că te poate înșela acest lucru.
  • Munca pe care o ai de îndeplinit te plictisește. Uneori, cu toții am prefera să facem activități relaxante sau amuzante în loc să muncim, dar putem face mereu asta?
  • Anxietatea pune stăpânire pe tine. A amâna poate părea a ține la distanță gândul negru care te macină că la un moment dat tot va trebui să o faci. Dar, din păcate, pe măsură ce se apropie termenul, emoțiile parcă scapă tot mai mult de sub control.

Care sunt efectele negative ale procrastinării?

Procrastinarea, printre efectele negative pe care le aduce, poate provoca urmări pe plan emoțional, precum:

  • Stres perceput.
  • Depresie și anxietate.
  • Oboseală sau lipsă de energie.
  • Hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
  • Stare de spirit scăzută.
  • Apariția regretelor.
  • Satisfacție scăzută a vieții.

Cum să diminuezi și să oprești amânatul?

  • Vizualizează-te ca și când te-ai afla în momentul de după finalizarea examenului sau după predarea temei – poate ai impresia la prima vedere că în acest mod vei sta liniștit și poate nu îți vei face treaba. În realitate, subconștientul tău trebuie să știe mereu care este scopul tău, iar în acest mod nu va încerca să te saboteze și va lupta alături de tine. Închide ochii și simte satisfacția și bucuria că totul s-a terminat cu bine și astfel, vei fi mereu conștient că nu peste mult timp vei putea într-adevăr să te bucuri de reușită.
  • Planifică și respectă programul – din momentul în care știi exact în ce zile vor fi examenele sau predările temelor, fă-ți un calendar în care să stabilești care sunt zilele și orele în care înveți și scrii și care sunt zilele de odihnă. Nu uita să introduci în program și pauze de relaxare. Sunt foarte importate, pentru ca mintea să se poată destinde. Deși poate fi tentant, evită să petreci timp pe telefon în timpul pauzelor și mai degrabă îndreaptă-te spre activități care să îți liniștească ochii.
  • Asigură-te că dormi suficient – somnul este aliatul nostru când vine vorba de odihnă. Dormi minimum 8 ore pe noapte și dacă simți nevoia, dormi puțin și la prânz. În cazul în care ai probleme de somn cauzate de stres, încearcă să asculți muzică de relaxare sau ia un supliment alimentar cu melatonină.
  • Setează-ți anumite limite – nu zice nimeni să nu petreci timp pe rețelele sociale sau la televizor, însă este bine să fii conștient de modul în care acestea îți pot afecta atenția și concentrarea. De aceea, pentru sănătatea creierului tău, expune-l limitat la factori care îl pot obosi. Același lucru se aplică și în cazul învățatului excesiv:).
  • Ascultă muzică și relaxează-te cât de mult poți – muzica aduce foarte multe beneficii cognitive, ajutând la calmare, diminuarea stresului și stimularea concentrării. O melodie ritmată te poate ajuta să te ridici din pat dimineața și îți dă energie, muzica clasică este perfectă pentru concentrare, iar muzica lentă pentru relaxarea corpului.

Ce mâncăm în sesiune?

Cred că pentru majoritatea studenților, cafeaua este „pâinea cea de toate zilele” în sesiune. Totuși, stresul poate determina creșterea în greutate, pentru că, uneori, din lipsă de timp, mâncarea de tip fast-food este cea mai apetisantă, dar și cea mai periculoasă.

  • Caută să mănânci cât mai simplu și nu te complica – dacă te hotărăști să gătești, alege mâncărurile ușoare, din care poți să te hrănești mai multe zile. De exemplu, pentru micul dejun, poți alege o combinație de porridge cu fructe (afine, zmeură etc.), lapte cu cereale musli sau chiar un smoothie din fructe sau legume. Pentru prânz, supa cremă este un preparat ușor de făcut, pieptul de pui la cuptor, în combinație cu broccoli sau cu baby carrots, care poate fi folosit ulterior la salate, cartofii la cuptor sau alte legume sunt perfecte pentru o masă, atât sănătoasă, cât și sățioasă. Iar la cină, poți combina iaurtul cu miere și cu nuci sau poți mânca o salată. Între mese, încearcă să înlocuiești chipsurile sau pufuleții cu gust de cașcaval cu gustări care să îți dea energie și să nu îți provoace foamea. Fie că alegi să mănânci morcovi cruzi, migdale, semințe de floarea-soarelui sau chiar și popcorn cu puțină sare, îți vei ajuta sistemul digestiv și mintea.
  • Oricât de tentant ar fi, evită băuturile energizante și cafeaua în exces – ingredientele comune acestor băuturi conferă pe moment un sentiment de revigorare. Însă, în același timp, o doză mare de cofeină poate aduce urmări, de la probleme digestive, nervozitate și probleme de somn, până la palpitații, tulburări ale ritmului cardiac sau amețeală. Încearcă, în schimb, să consumi ceai verde, negru sau ceai Matcha, chiar și cafea, însă ai grijă la cantități și la supradoză.
  • Încearcă să introduci suplimentele alimentare și să vezi beneficiile pe care acestea ți le aduc. Avantajele unora dintre vitaminele, mineralele și ierburile care se găsesc în băuturile energizante pot fi furnizate din suplimente alimentare, câștigul fiind acela că suplimentele alimentare nu au ca ingrediente de bază cofeina și zahărul și nu produc reacții adverse.

Remedii naturale utile în sesiune

Stresul poate afecta concentrarea și productivitatea. Cu toate acestea, există soluții naturale care te pot ajuta să treci cu bine prin această perioadă intensă. Respirația profundă și meditația calmează mintea, iar plantele adaptogene precum rădăcina de Ashwagandha și Rhodiola Rosea au efecte benefice asupra sistemului nervos, ajutându-te să faci față stresului. O plimbare scurtă în natură poate restabili echilibrul, iar ceaiurile din plante adaptogene precum Ginsengul sau ciuperca Reishi pot îmbunătăți starea de bine și rezistența organismului. Iar pentru un somn odihnitor, încearcă uleiurile esențiale de lavandă sau melisă.

Perioada studenției poate fi stresantă când vine vorba de teme, deadline-uri sau sesiune, însă cu puțină grijă față de sănătatea mentală și emoțională, lucrurile se pot rezolva, totul devenind o amintire plăcută, numai bună de povestit nepoților.

Surse:
verywellmind.com/how-to-combat-stress-with-good-nutrition-3144529
verywellmind.com/healthy-eating-plan-to-reduce-stress-3144530
verywellmind.com/top-school-stress-relievers-for-students-3145179
draxe.com/health/procrastination/
draxe.com/nutrition/energy-drinks/

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
atențieconcentrareînvmelatoninămemoriesomnstres
Articolul anterior
Melatonina, hormonul somnului, întărește funcția imunitară
Articolul următor
Melatonina și stresul


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria: Stres și echilibru emoțional

Te-ar putea interesa și: