Corpul tău este preprogramat pentru a reacționa la stres într-un mod care te protejează de pericol. Acest „răspuns de luptă sau fugi” este un sistem ancestral bazat pe ideea că stresul este temporar.
În viața modernă, totuși, stresul nu apare doar în incidente izolate. Este peste tot, tot timpul și suntem atât de ocupați încât rareori avem suficient timp pentru a ne recupera înainte să apară următorii factori de stres.
Ca urmare, producția de hormoni de stres în glandele suprarenale este în continuă agitație, ceea ce duce la deteriorarea reală a echilibrului hormonal delicat al organismului.
Cortizolul este un hormon eliberat de suprarenale pentru a fi utilizat în reglarea tensiunii arteriale. Ca răspuns la stres, suprarenalele eliberează cantități mai mari de cortizol. Se crede că oboseala suprarenală apare atunci când glandele au devenit suprasolicitate de eliberarea excesivă de cortizol și nu mai pot produce nivelurile de cortizol necesare pentru funcționarea optimă a corpului.
Legătura dintre glandele suprarenalele și oboseala suprarenală
Suprarenalele sunt două glande mici care stau deasupra rinichilor. Secțiunea exterioară a glandei suprarenale, cunoscută sub numele de cortex suprarenal, produce hormoni androgeni, cortizol și aldosteron. Secțiunea interioară, numită medula suprarenală, produce adrenalină sau epinefrină și norepinefrină.
Acești hormoni îndeplinesc o serie de sarcini vitale, inclusiv:
- menținerea metabolismului, gestionarea inflamației și a nivelului de zahăr din sânge.
- reglarea echilibrului de apă și sare.
- reglarea tensiunii arteriale.
- menținerea sarcinii.
- semnalizarea începutului maturizării sexuale și controlul progresuluo acesteia prin pubertate.
- controlul răspunsului „luptă sau fugi” legat de stres.
Teoria oboselii suprarenale sugerează că expunerea prelungită la stres ar putea epuiza suprarenalele, ducând la un nivel scăzut de cortizol. Epuizarea suprarenală poate cauza ceață mentală, energie scăzută, dispoziție depresivă, pofte de sare și dulce, amețeală și alte simptome vagi.
Termenul „oboseală suprarenală” a fost inventat în 1998 de James Wilson, PhD naturopat, chiropractician și expert în medicină alternativă. El o descrie ca un „grup de semne și simptome înrudite (un sindrom) care rezultă atunci când glandele suprarenale funcționează sub nivelul optim. El spune că este, de obicei, legată de stres intens și adesea apare după infecții cronice precum bronșita, gripa sau pneumonia.
Wilson spune că este posibil ca oamenii cu acest tip de oboseală să nu aibă semne fizice de boală, dar totuși se pot simți obosiți, posomorâți și au o stare de epuizare care nu se îmbunătățește cu somnul.
Deși există multă informație pe internet despre cum să se diagnosticheze și să trateze oboseala suprarenală, Societatea de Endocrinologie și toate celelalte specialități medicale nu recunosc această afecțiune. Endocrinologii susțin categoric că „nu există nicio dovadă științifică care să susțină oboseala suprarenală ca o adevărată afecțiune medicală”. Această discrepanță între medicina convențională și cea complementară sporește frustrarea pacienților care prezintă aceste simptome și așteaptă răspunsuri și soluții pentru a se simți mai bine.
Principalul simptom al oboselii suprarenale este oboseala. Alte simptome pot fi:
- probleme în a adormi.
- probleme la trezire.
- pofta de sare si zahar.
- creștere în greutate.
Aceste simptome sunt comune cu multe alte afecțiuni.
Din păcate, oboseala suprarenală nu explică cu adevărat ce se întâmplă în corpul tău, ceea ce poate duce la diagnosticare greșită, tratament greșit și efecte secundare neplăcute. Și mai îngrijorător, un diagnostic de oboseală suprarenală poate masca altceva ce se întâmplă în corpul tău, ceva care ar trebui investigat în continuare cu medicul curant.
Ce cauzează oboseala suprarenală?
Se crede că oboseala suprarenală este cauzată de „utilizarea excesivă” a glandelor suprarenale și că acest lucru se datorează expunerii continue la stres mental, emoționa și fizic.
Insuficiența suprarenală este termenul folosit pentru afecțiunile în care glandele suprarenale nu eliberează cantități adecvate de hormoni. Cortizolul este adesea hormonul cel mai grav afectat.
Simptomele insuficienței suprarenale pot include:
- oboseală continuă.
- slăbiciune musculară.
- pierderea poftei de mâncare și a greutății.
- dureri abdominale, greață și diaree.
- tensiune arterială scăzută.
- depresie și iritabilitate.
- pofte de alimente sărate.
- hipoglicemie.
- durere de cap.
- transpirație excesivă.
- menstruație neregulată la femei.
În cel mai rău caz, insuficiența suprarenală poate deveni o criză suprarenală care pune viața în pericol, cu simptome care includ:
- durere bruscă și intensă în partea inferioară a spatelui, picioarelor sau abdomenului.
- diaree severă sau vărsături.
- deshidratare.
- pierderea cunoștinței.
Criza suprarenală poate fi fatală dacă nu se administrează tratament imediat.
Mai jos sunt câteva tulburări ale glandelor suprarenale dovedite medical. Unele dintre acestea pot duce la insuficiență suprarenală dacă nu sunt tratate corect:
- Tumori suprarenale. Acestea includ adenomul suprarenal, carcinomul corticosuprarenal și feocromocitomul.
- Boala Addison. În această afecțiune glandele suprarenale nu produc suficient glucocorticoid, cortizol și, de asemenea, implică de obicei o deficiență a producției de mineralocorticoid, aldosteron. Simptomele includ dureri abdominale, slăbiciune și hiperpigmentarea pielii.
- Hiperplazia suprarenală congenitală. Reprezintă un grup de tulburări care implică mutații ale genelor care codifică enzimele responsabile de producerea de cortizol în glandele suprarenale. Frecvent, aceste condiții afectează dezvoltarea caracteristicilor sexuale primare și secundare.
- Adrenoleucodistrofia este o tulburare genetică care provoacă leziuni ale tecilor de mielină care acoperă nervii. Acizii grași cu lanț foarte lung se acumulează în creier și în glandele suprarenale, provocând insuficiență suprarenală.
- Boala Cushing. Nivelurile de cortizol produse de glandele suprarenale sunt crescute, din cauza unei tumori la nivelul glandei pituitare.
- Glandele suprarenale produc prea mult aldosteron, ceea ce duce la hipertensiune arterială, sodiu crescut în sânge și o excreție crescută de ioni de potasiu și hidrogen. Acest lucru cauzează un nivel scăzut de potasiu în sânge și o afecțiune care implică niveluri alcaline, numită alcaloză metabolică.
- Glandele suprarenale produc prea puțin aldosteron, ceea ce duce la scăderea sodiului, la niveluri excesive de potasiu în sânge și la scăderea tensiunii arteriale.
Dar ce se întâmplă dacă am simptome de oboseală suprarenală?
Având în vedere toate aceste neclarități în ceea ce privește oboseala suprarenală, dacă printre alte simptome te simți obosit, prezinți ceață mentală, lipsă de motivație, ar trebui mai întâi să mergi la un medic pentru o evaluare amănunțită. Anemia, apneea în somn, bolile autoimune, infecțiile, alte tulburări hormonale, bolile mintale, problemele cardiace sau pulmonare, bolile de rinichi și ficat sunt doar câteva dintre multiplele afecțiuni medicale care ar putea provoca simptome similare.
Dacă examinarea de la medic se dovedește normală și crezi că ar putea fi vorba de oboseală suprarenală, poate ar fi bine să iei în considerare o întrebare fundamentală: de ce ar putea fi epuizate suprarenalele tale? Analizează în profunzime ce tipuri de stres te-ar putea afecta. Pentru mulți dintre noi, ritmul agitat al vieții moderne este de vină.
De asemenea, aș vrea să te previn și asupra faptului că, atât timp cât analizele tale sunt în valori normale, unii medici ar putea să-ți spună că „nu e nimic în neregulă cu tine” sau „este totul în capul tău”.
Ce trebuie să facă o persoană care are aceste simptome?
Navigarea în acest ocean de incertitudine nu este o sarcină ușoară. Simptomele asociate oboselii suprarenale au probabil cauze multiple. Vizitele de urmărire frecvente și un parteneriat puternic pacient-medic sunt elemente critice pentru succes. Medicii care practică medicină alternativă și complementară au adesea rezultate mai bune, deoarece întâlnirile tind să dureze mai mult și ei privesc pacienții printr-o lentilă mai cuprinzătoare.
Un cuvânt important de precauție: unii profesioniști din domeniul medical prescriu analogi de cortizol pentru a trata oboseala suprarenală. Înlocuirea cortizolului poate fi periculoasă chiar și în doze mici. Consecințele nedorite pot include osteoporoza, diabetul, creșterea în greutate și bolile de inimă.
Indiferent cum îl numim, există milioane de oameni care suferă de simptome similare, iar un plan personalizat care implică consiliere, medicamente, suplimente, schimbarea stilului de viață, printre altele, ar putea funcționa pentru mulți. Îmbunătățirile în urma acestor programe sunt lente, iar dovezile sunt slabe, dar progresele în mega autostrada informației, genomică și în relația acesteia cu mediul și microbiomul ar putea aduce o lumină asupra modului de a ajuta mai bine oamenii care suferă de aceste afecțiuni.
Teoria oboselii suprarenale se poate potrivi ca o mănușă pentru a explica simptomele tale, care sunt foarte reale. Dar înainte de a cumpăra protocoale scumpe de pe internet pentru a trata ceva despre care nici măcar nu suntem siguri că există, aruncă o privire profundă și reexaminează-ți stilul de viață. Calea spre a te simți mai bine poate fi mai aproape decât crezi.
Resurse:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/245810
https://www.healthdirect.gov.au/adrenal-fatigue
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/adrenal-fatigue-is-it-real
https://www.health.harvard.edu/blog/is-adrenal-fatigue-real-2018022813344
