Articole webinare

Cum se face o anamneză corectă? Secretele unui consult medical reușit

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:
anamnezăboli autoimuneinflamațiemedicină funcțională

Webinarul „Cum se face o anamneză corectă? Secretele unui consult medical reușit”, din seria Webinarelor Zenyth Better Medicine, a dezbătut subiectul anamnezei și importanței acesteia în stabilirea unui diagnostic și a unei terapii eficiente. Lectorul webinarului, dr. Julia Ferencz, de la Institutul de Medicină Funcțională și Centrul de formare în Medicina Mediului Aplicată Clinic din Germania, este specialist în anestezie și terapie intensivă, cu o experiență de aproape 20 de ani în cercetarea oncologică și în derularea de studii clinice.

Anamneza este o componentă fundamentală a consultației medicale, reprezentând primul pas în evaluarea clinică a unui pacient. În medicina funcțională și a mediului, durata consultației inițiale, a anamnezei, poate fi mai lungă decât a unei consultații medicale obișnuite, datorită accentului pus pe identificarea cauzelor profunde și subiacente ale bolilor și simptomelor, în locul tratării simptomelor. Se caută o înțelegere comprehensivă a istoricului medical al pacientului, a factorilor de mediu, a stilului de viață și a altor aspecte care pot influența starea sa de sănătate.

În cadrul medicinei funcționale, durata consultului nu este dată doar de timpul petrecut în cabinet, ci implică o anamneză detaliată, prin parcurgerea cronologiei pacientului, obținându-se informații despre atmosfera de la locul de muncă și de acasă, despre suferințele pacientului, copilăria sa, starea de sănătate a mamei înainte de sarcină, numărul vaccinurilor pe care le-a primit și reacțiile adverse provocate de acestea.

Dr. Julia Ferencz subliniază că „pe genetica noastră se suprapun diferiți factori nocivi, cum sunt cei biologici, chimici, sociali și fizici, care se însumează de-a lungul vieții, nu dispar, iar când ultima picătură realizează supraplinul, vom fi puși în fața bolii acute”. În trecut, bolile aveau alte cauze, care erau preponderant infecțioase, din cauza lipsei de igienă și pentru că existau mult mai puțini factori nocivi în natură. În prezent, este necesar să fie pus accent pe prevenție pentru a reduce afectarea organismului de către numeroșii factori nocivi.

Pacienții se prezintă la cabinet de multe ori cu o serie de simptome nespecifice, iar rolul medicului este acela de a clasifica simptomele în anumite categorii, să caute cauzele comune și să pună un diagnostic.

Pentru exemplificarea importanței unei anamneze corecte și detaliate au fost prezentate mai multe cazuri ale unor pacienți care prezentau mai multe simptome. Primul caz prezentat este cel al unui pacient de 24 de ani, care de la vârsta de 15 ani suferă de colon iritabil, aparent sub tratament. Acesta este fumător, consumă alcool ocazional, iar de un an se confruntă cu oboseală cronică, epuizare, insomnii, frică, atacuri de panică, dispnee, alergii mai puternice decât în trecut și ceață mentală. La momentul primului consult, prezintă durere cervicală și prurit cutanat, având prescrise de către alți medici un antiinflamator, un antialergic și magneziu. Într-o anamneză mai detaliată, medicul află că pacientul bea cafea de mai multe ori pe zi, băuturi carbogazoase zilnic, ocazional bere și vin aproape zilnic.

La parcurgerea cronologiei, medicul află că tatăl este alcoolic, iar mama a avut cancer mamar și a decedat când pacientul avea 15 ani, vârsta de la care pacientul are colon iritabil. Concluzia a fost că pacientul suferea de o depresie majoră, pe care încerca să o refuleze în alcoolism, care a dus la sindromul intestinului permeabil sau leaky gut. S-a recurs la schimbarea tratamentului inițial în tratament pentru leaky gut, schimbarea alimentației și recomandarea de psihoterapie, iar după sedințele de terapie, simptomele au remis, fără recidivă.

De multe ori, pacienții nu se exprimă cronologic sau nu observă toate aceste corelații, care de multe ori au o semnificație în stabilirea diagnosticului. Există uneori un trigger în organism (precum moartea mamei din cazul prezentat), care trebuie pus în legătură cu o simptomatologie care este încă prezentă, chiar și după zece ani. Un asemenea diagnostic în cazul multora dintre pacienți necesită câteva ore pentru că aceștia sunt reticenți la exprimarea suferințelor.

Potrivit definiței prezentate de dr. Julia Ferencz, medicina mediului aplicată clinic este asemenea unei arte pentru identificarea cauzelor bolilor, învățându-se foarte bine să se pună un diagnostic, cu ajutorul întrebărilor detaliate și al cronologiei. Medicina funcțională reprezintă arta de a trata bolile.

Modelul pentru efectuarea anamnezei după care se lucrează în medicina mediului este unul foarte complex și complet:

Anamneza

Dr. Julia Ferencz a prezentat  un chestionar de aproximativ 15 pagini realizat în urmă cu mulți ani de Societatea Europeană de Medicina Mediului Aplicată Clinic. Acest chestionar este o înșiruire de simptome, boli și potențiale cauze și are rolul de a afla lucruri care în simplul dialog cu pacientul nu sunt posibile.

Cronologia

Este necesară o cronologie clară a evenimentelor din viața pacientului pentru a face corelația între cauză și efect.

Documentarea

Crearea de baze de date este importantă pentru punerea împreună a informațiilor pentru cercetare și medicina bazată pe evidențe.

Cu ce se ocupă medicina funcțională?

În principal, medicina funcțională vizează fenomenele care conduc la autoimunitate. Potrivit dr. Julia Ferencz, numărul celor cu boli autoimune depășește în prezent numărul bolnavilor de cancer, iar de multe ori, diagnosticul unor astfel de afecțiuni este pus după 20 de ani de la debutul bolii.

Scopul medicinei funcționale în relație cu autoimunitatea este:

  • să optimizeze dieta, statusul nutrițional și stilul de viață al pacientului.
  • să minimizeze recăderile și acutizările.
  • să obțină remisia afecțiunilor.

Pacienții care au o boală autoimună nediagnosticată, care au încercat diverse terapii în trecut fără rezultate, se prezintă cu simptome de:

  • Leaky gut.
  • Intoleranțe alimentare.
  • Inflamație gastrointestinală.
  • Afectare hepatică.
  • Probleme imunitare.

Partea cea mai relevantă pentru medicina funcțională este microbiomul, deoarece în intestin se află aproximativ 80% din imunitatea organismului. Pe lângă intestine, există un microbiom la nivelul multor zone, precum stomac, cavitate bucală, piele, cavitate vaginală, zonă seminală și ochi.

O altă zonă importantă este bariera hematoencefalică, iar în cazul în care există leaky gut, poate apărea și leaky brain. Cele două sunt interconectate, când una dintre aceste zone este deschisă, este deschisă și celalaltă. În medicina funcțională, se va încerca prima dată închiderea acestor bariere și ulterior eliminarea factorilor cei mai agravanți pentru a nu înrăutăți simptomatologia.

Inflamația este un alt element esențial din partea de diagnostic și de tratament al medicinei funcționale. Cu capacitatea de a-și face apariția în orice zonă a corpului, inflamația poate fi bacteriană, virală, dar și sterilă. Când inflamația ajunge în fazele cele mai avansate, se ajunge la pierderea funcției, însemnând că anumite celule, încheieturi sau vase își pierd din funcție deoarece nu mai sunt intacte.

Neuroinflamația reprezintă primul pas pentru ceața mentală, tot mai frecvent întâlnită în prezent. Analizele pentru diagnosticarea neuroinflamației sunt cele prin care sunt identificate anumite citokine, hormonii stresului și deficitele neurologice. Dr. Julia Ferencz subliniază că atunci când se tratează partea digestivă, se observă cum scade neuroinflamația.

Vitamina C joacă un rol esențial în metabolismul triptofanului, al microbiomului, al mitocondriilor, al stresului nitrozativ, al neurotransmițătorilor și al catecolaminelor. Motivul este acela că vitamina C este cofactorul care transformă dopamina în noradrenalină și ulterior în adrenalină, astfel încât când lipsește vitamina C din organism, lipsește și vitalitatea, iar sistemul imunitar este slăbit și nu mai reușește să facă față patogenilor sau celorlalți factori de stres. Dr. Julia Ferencz menționează că vitamina C se administrează persoanelor cu oboseală cronică și depresie, exempificând prin cazul unei paciente cu depresie și anxietate.

Cum recunoaștem medicul care practică adevărata medicină funcțională, conform teoriei dr. Datis Kharrazian?

– Analizarea potențialului citotoxic.

– Înțelegerea imunității mediate celular și a imunității mediate umoral.

– Înțelegerea axelor Th1, Th2, Th17 și Treg, respectiv mecanismul activării macrofagelor, activării celulelor B, distrugerea patogenilor intracelulari, extracelulari, fungilor, producția de chemokine și citokine, a inhibiției expansiunii clonale.

– Analiza neopterinei și a ECP (Proteina cationică a eozinofilelor).

– Analizarea microbiomului.

– Analizarea statusului mitocondriilor.

– Efectuarea de analize genetice.

– Identificarea bolilor autoimune nediagnosticate.

– Identificarea stadiilor bolilor autoimune.

– Identificarea factorilor declanșatori ce țin de stilul de viață – somn, exercițiu fizic, relații cu ceilalți.

– Identificarea proteinelor alimentare ca factori declanșatori – gluten, solanacee, lectine, alimente ce reacționează încrucișat, episoade hiperinsulinemice.

– Identificarea factorilor chimici ce acționează ca declanșatori – factori poluanți/toxici, reactivitate imună chimică, biotransformare deficitară.

– Identificarea factorilor declanșatori antigenici – virusuri, bacterii, paraziți, mucegaiuri.

– Identificarea afectării/întreruperii barierelor – intestinală, pulmonară, nazofaringiană, hematoencefalică ș.a.

– Identificarea mecanismelor ce optimizează toleranța imună – distingere, reglare descendentă, diversificare.

– Identificarea strategiilor de recuperare în urma acutizărilor bolilor autoimune – stil de viață, dietă, suplimentare.

Boli autoimune despre care pacienții nu știu că sunt autoimune:

  • Hipotiroidie.
  • Diabet zaharat.
  • Sindromul intestinului inflamator.
  • Psoriazis.
  • Anemie B12 (pernicioasă, cu anticorpi anti-factor intrinsec).
  • Artrita (reumatoidă).
  • Hepatita nonvirală.
  • Intoleranța la gluten.
  • Cistita interstițială (nu e o simplă “infecție recurentă”).
  • Boala Ménière.
  • Colita ulcerativă (rectocolita ulcerohemoragică).
  • Boala Crohn (ileita terminală).

În cazul intoxicațiilor cu metale grele, dr. Julia Ferencz recomandă terapia în patru pași prin curățare, administrarea de simbiotice, renunțarea la alimentele netolerate și stabilizarea peretelui intestinal. Odată ce peretele intestinal este stabilizat, se va face chelarea de metale.

În concluzie, în medicina funcțională și medicina mediului aplicată clinic se efectuează o anamneză detaliată pentru a recunoaște și elimina simptomele și pentru a se restaura homeostazia astfel încât să fie obținută o recuperare sau o remisie.

Pentru a participa la următoarele webinare Zenyth Better Medicine vă invităm să vă înscrieți la newsletterul nostru. În felul acesta veți primi invitații la evenimentele Better Medicine.

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
anamnezăboli autoimuneinflamațiemedicină funcțională
Articolul anterior
Obezitatea: Navigând prin tabu-uri și soluții pentru un mâine sănătos


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria: Articole webinare

Te-ar putea interesa și: