Obezitatea: Navigând prin tabu-uri și soluții pentru un mâine sănătos

Anul 2024, Anul Sănătății Metabolice la Zenyth!

În era confortului și abundenței, o problemă gravă apare adesea în discuțiile despre sănătate: obezitatea. Webinarul ,,Obezitatea: Navigând prin tabu-uri și soluții pentru un mâine sănătos’’ își propune să abordeze această realitate constantă și în continuă creștere alături de Dr. Raluca Pavlișan, medic specialist Medicină de Urgență, Master în Nutriție Clinică și Comunitară, Competenţă în Consilierea Nutrigenetică şi a Microbiotei Intestinale.

Obezitatea afectează milioane de oameni din întreaga lume, influențând nu doar calitatea vieții, ci și durata acesteia. Ultimele rapoarte ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că peste un miliard de persoane suferă de obezitate la nivel mondial, iar un raport publicat în 2019 a evidențiat că aproximativ 38 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi la nivel global. Aceste statistici mai mult decât îngrijorătoare ne arată cât de importante sunt informațiile despre combaterea supraponderalității și obezității.

Ce este obezitatea?

Supraponderalitatea și obezitatea reprezintă acumularea anormală sau excesivă de grăsime, care implică riscuri pentru sănătatea fizică și mentală a individului. Aceste condiții sunt categorisite în funcție de indicele de masă corporală (IMC): între 18,50 și 24,99 este considerată greutate normală, între 25,00 și 29,99 supraponderalitate, între 30,00 și 34,99 obezitate de gradul I, între 35,00 și 39,99 obezitate de gradul II, iar 40,00 sau mai mult indică obezitate morbidă. Riscul cardiovascular asociat obezității poate fi evaluat și în funcție de circumferința taliei, sub 85 cm la femei și sub 94 cm la bărbați fiind considerate valori sănătoase.

Cum se calculează IMC?

IMC este un indicator folosit pentru a evalua greutatea unei persoane în raport cu înălțimea sa. Este calculat împărțind greutatea unei persoane (în kilograme) la pătratul înălțimii sale (în metri). Formula pentru calculul IMC este:

IMC=greutate/(înălțime²)

Factorii care pot contribui la apariția obezității

• Supraponderalitatea sau obezitatea la mamă în timpul sarcinii.
• Fumatul matern în timpul sarcinii în combinație cu supraponderalitatea.
• Nașterea unui copil macrosom (cu greutate mare la naștere, peste 4 kg).
• Administrarea de antibiotice în timpul sarcinii.
• Factori genetici, cum ar fi istoricul de anorexie din familie (bunicul patern sau bunica maternă) pentru feți de sex masculin.
• Traumele din perioada intrauterină sau adolescență, precum abuzul fizic, verbal sau sexual, cu implicații asupra percepției corporale.
• Hipotiroidismul necontrolat și netratat în timpul sarcinii.
• Consumul de alimente ultraprocesate sau alimentația necorespunzătoare, inclusiv orele inadecvate de masă, lipsa activității fizice și de somn nocturn, precum și stresul prelungit.
• Comportamentele adictive influențate de mediul familial sau traume precedente.

Le ce riscuri ne expune obezitatea?

Obezitatea nu este doar o problemă de estetică, ci și una medicală cu repercusiuni grave asupra sănătății. Printre patologiile asociate acestei afecțiuni se numără hepatosteatozele non-alcoolice, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sindromul metabolic și bolile cerebrovasculare. Riscul de dezvoltare a unor tipuri de cancer, precum cele digestive (esofag, stomac, ficat, vezică biliară, pancreas, colon, ovar, sân, prostată, rinichi), este, de asemenea, crescut în cazul persoanelor obeze.

Pe lângă aspectul medical, obezitatea afectează și sănătatea psihică, contribuind la apariția anxietății, depresiei și tulburărilor de comportament alimentar. Factori precum stigmatizarea, stima de sine scăzută și adicțiile alimentare, cum ar fi binge eating disorder (BED) și food addiction (FA), adaugă o dimensiune psihologică complexă problemei obezității, evidențiind necesitatea unei abordări comprehensive în gestionarea acestei afecțiuni.

Dr. Raluca Pavlișan ne spune din practica personală că întrebările care combină cunoștințele medicale și cele de psihologie sunt adesea esențiale pentru a înțelege comportamentul alimentar al unei persoane în situații de stres psiho-emoțional accentuat.

Prin această abordare se explorează modul în care individul gestionează stresul major, cum ar fi decesul unei persoane dragi sau un divorț/separare, și dacă reacționează prin consumul excesiv de alimente sau, dimpotrivă, își pierde apetitul. Această analiză poate evidenția dacă acest tip de comportament este caracteristic încă din copilărie/adolescență sau a apărut recent, iar în cazul acestuia, când a început să se manifeste.

Pentru a investiga mai adânc deficitul de micronutrienți și asocierea cu patologiile sau medicația de fond care pot influența absorbția acestora, sunt necesare evaluări paraclinice și o abordare etapizată. De asemenea, se monitorizează posibilitatea de recurență a comportamentului alimentar în situații de stres și se propun intervenții terapeutice, precum psihoterapia pentru tulburările de comportament alimentar și suportul micronutrițional și adaptogen pentru gestionarea stresului.

În ceea ce privește stresul de tip social, cum ar fi susținerea unor lucrări în fața unui auditoriu numeros, se analizează modul în care individul s-a comportat în trecut în astfel de situații, comparativ cu comportamentul actual. În plus, se discută clasificarea obezității în funcție de profilurile metabolice. Acestea sunt:

• metabolic sănătos și greutate normală (MHNW).
• metabolic nesănătos și greutate normală (MUNW).
• metabolic sănătos și supraponderal / obez (MHO).
• metabolic nesănătos și supraponderal / obez (MUO).

Clasificarea este importantă pentru înțelegerea riscului metabolic asociat cu obezitatea. Pentru a determina această clasificare, sunt necesare consultații clinice, evaluarea istoricului alimentar, și evaluări paraclinice, cum ar fi cântarul cu bioimpedanță, DEXA și ecografia abdominală, în special pentru detectarea hepatosteatozei. Este important să se monitorizeze modificările parametrilor paraclinici în timp și să se adapteze intervențiile terapeutice în consecință.

Cum se declanșează sindromul cardiovascular major. Asocieri periculoase

Asocierile nefaste pentru apariția unui sindrom major cardiovascular includ valori crescute ale LDLc (colesterol rău) și scăzute ale HDLc (colesterol bun), asociate cu obezitatea și rezistența la insulină sau diabetul zaharat. Acestea sunt întâlnite în combinație cu modificări paraclinice ale homocisteinei în sânge, cum ar fi hiperhomocisteinemia datorată deficitului de vitamine B (B2, B9, B6, B12), adesea asociată cu un consum alimentar deficitar în fibre, pește, ouă, carne, sau în cazul unor condiții medicale, precum celiachia sau intervenții chirurgicale la nivelul colonului.

Alți factori de risc includ malabsorbția, mutații genetice în MTHFR (cum ar fi homozigoția C677T sau prezența a doi heterozigoți concomitent: C677T și A1298C), consumul de alcool sau droguri, precum și vârsta înaintată a pacienților. Aceste asocieri de factori de risc amplifică riscul de afecțiuni cardiovasculare și subliniază importanța unei abordări preventive și terapeutice adecvate în managementul bolilor cardiace.

Rezistența la insulină

Dr. Raluca Pavlisan subliniază importanța determinării rezistenței la insulină în gestionarea sănătății metabolice. Această măsură este esențială pentru a identifica pacienții care ar putea beneficia de optimizatori ai glicemiei, precum berberina, capsulele cu crom sau antioxidanți, vitaminele din grupul B sau inhibitorii de SGLT2. Cu toate acestea, în cazul utilizării inhibitorilor de SGLT2, este important să se ia în considerare posibilele dezavantaje, cum ar fi consumul rezervelor de colagen din organism, care poate duce la aspectul lăsat al pielii și reducerea densității osoase. Exemple din practica medicală relevă asocierea rezistenței la insulină cu patologia tiroidiană (hipotiroidism), obezitatea de grad II sau III și dificultatea în scăderea în greutate la pacienții cu planuri dietetice adecvate și exercițiu fizic moderat.

În procesul de evaluare clinică, întrebările din anamneză joacă un rol crucial în determinarea necesității de a investiga rezistența la insulină în cazurile de supraponderalitate manifestate încă din copilărie, adolescență și în perioada adultă. Se analizează evoluția greutății pacientului, inclusiv nivelul de activitate fizică, tipul și frecvența exercițiilor fizice, precum și istoricul familial al afecțiunilor metabolice. De asemenea, se ia în considerare impactul factorilor biopsihosociali asupra percepției corporale și a comportamentului alimentar, inclusiv modelele de frumusețe și mesajele culturale transmise. Aceste informații evidențiază necesitatea unei abordări personalizate și multidisciplinare în gestionarea afecțiunilor metabolice și a bolilor asociate.

Dependența de mâncare și tulburările de comportament alimentar

Dependența de alimente și tulburările de comportament alimentar, precum Binge Eating Disorder (BED) și Food Addiction (FA), reprezintă aspecte semnificative în evaluarea și gestionarea obezității și a problemelor de sănătate metabolică.

• FA, apărută în etapa adultă, poate fi influențată de factori genetici și modificări biologice, cum ar fi tulburările hormonale sau anomalii ale structurilor cerebrale, dar și de factori psihologici și sociali, precum izolarea sau apartenența la un anumit grup social.
• BED, care apare adesea în adolescență, poate fi legată de traume, deficite micronutriționale și comportamente alimentare excesive.

Atât FA, cât și BED sunt caracterizate de consumul excesiv de alimente cu conținut dens și stimulativ pentru receptorii dopaminergici, precum zahărul, sarea și grăsimile, iar înțelegerea acestor aspecte este esențială pentru abordarea corectă și personalizată a pacienților.

Examinări paraclinice utile în obezitate

Examinărea profilului lipidic și a altor analize de laborator în evaluarea pacienților cu obezitate este extrem de importantă, atrage atenția Dr. Raluca Pavlișan. Acestea includ măsurători ale colesterolului total, HDLc, LDLc, trigliceridelor, VLDL, glicemiei, hemoglobinei glicozilate și funcției hepatice, precum și teste pentru evaluarea funcției tiroidiene și a nivelului de magneziu. De asemenea, indicele Homa poate fi util în evaluarea rezistenței la insulină, dar nu este relevant în toate cazurile de obezitate. Pentru femei, se pot asocia alte analize, precum dozările hormonale și evaluarea nivelurilor de vitamina D, în funcție de constatările din timpul consultului clinic și istoricul medical al pacientului.

Este important de subliniat că determinarea acestor parametri are un rol esențial în diagnosticarea și managementul corespunzător al obezității, contribuind la identificarea potențialelor complicații și necesități terapeutice specifice ale fiecărui pacient.

Cu ce putem suplimenta în caz de obezitate?

Dr. Raluca Pavlișan susține că, în cazul obezității, aportul de suplimente alimentare este esențial pentru a compensa eventualele deficiențe nutriționale și pentru a susține sănătatea metabolică. Printre suplimentele recomandate se numără vitaminele și mineralele esențiale, precum vitamina D, complexul de vitamine B, antioxidanți, colagen. prebiotice, betaină, alături de acizi grași Omega-3 și fibre solubile.

Vitamina D

Obezitatea poate influența absorbția și distribuția vitaminei D în organism. Deși un aport suficient de vitamina D poate fi obținut prin alimentație și expunerea la soare, în cazul obezității, această vitamină se acumulează în depozitele grase în loc să ajungă în oase. Astfel, este adesea necesară suplimentarea cu vitamina D pentru a asigura niveluri adecvate în organism.

Vitamina D se găsește în alimente precum lactatele, ouăle și peștele. Doza necesară de suplimentare depinde de nivelul inițial de vitamina D și de patologiile asociate, cum ar fi afecțiunile autoimune. Este important să se asocieze vitamina D cu cofactori pentru a preveni calcifierile, iar pentru o absorbție maximă a vitaminei D3 este recomandată asocierea sa cu grăsimi sănătoase, precum uleiul de măsline și nucile.

Antioxidanții

Obezitatea este însoțită de un proces inflamator și prooxidativ în organism. În această privință, antioxidanții joacă un rol crucial în menținerea sănătății și echilibrului metabolic. Printre aceștia, coenzima Q10 se evidențiază ca unul dintre cei mai importanți antioxidanți cu potențial de protecție împotriva stresului oxidativ și inflamației asociate obezității. Deși coenzima Q10 este produsă în mod natural în organism, nivelurile sale pot fi afectate de factori precum vârsta, dieta și stresul oxidativ crescut.

Suplimentarea cu coenzima Q10 este benefică în gestionarea obezității, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi și la reducerea inflamației, astfel îmbunătățind sănătatea metabolică și procesul de scădere în greutate.

Colagenul

În procesul de gestionare a obezității, importanța colagenului devine evidentă, mai ales în contextul presiunii exercitate asupra articulațiilor și a riscului de disbioză intestinală. Obezitatea pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, provocând deteriorarea țesutului conjunctiv și a cartilajului articular. Colagenul, principala proteină structurală a țesutului conjunctiv, menține elasticitatea și rezistența articulațiilor, reducând astfel riscul de leziuni și disconfort articular asociat cu obezitatea.

În plus, obezitatea perturbă echilibrul microbiomului intestinal, conducând la disbioză și inflamație cronică. Colagenul are un rol important în promovarea sănătății intestinale, contribuind la repararea mucoasei intestinale și la restabilirea echilibrului microbian.

Betaina sau TMG (Trimetilglicina)

Betaina, cunoscută și sub denumirea de trimetilglicină, este un compus natural prezent în alimente precum sfecla roșie, spanacul și cerealele integrale. Aceasta joacă un rol esențial în metabolismul grăsimilor, ajutând la conversia homocisteinei în metionină și la reducerea nivelurilor ridicate de homocisteină din sânge. În plus, betaina este implicată în formarea colinei, un nutrient esențial pentru metabolismul grăsimilor și al colesterolului.

De asemenea, trimetilglicina (TMG) este un derivat al glicinei care poate ajuta la reducerea acumulării de grăsimi în ficat și la reglarea metabolismului carbohidraților. TMG-ul este cunoscut pentru capacitatea sa de a spori producția de S-adenozilmetionină (SAMe), un compus cu multiple beneficii asupra sănătății, inclusiv reducerea nivelurilor de colesterol și îmbunătățirea funcției hepatice.

Fibrele

Fibrele nu numai că ajută la menținerea senzației de sațietate și la reglarea tranzitului intestinal, dar pot contribui și la controlul nivelurilor de glucoză din sânge și la reducerea absorbției grăsimilor. Consumul adecvat de fibre susține menținerea unei greutăți sănătoase și prevenirea acumulării excesive de grăsime în organism. Prin urmare, integrarea alimentelor bogate în fibre, precum fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale în dieta zilnică este benefică în gestionarea obezității.

Prebioticele

Prebioticele au capacitatea de a susține sănătatea intestinală și de a influența compoziția microbiomului intestinal. Consumul adecvat de prebiotice promovează creșterea bacteriilor benefice din intestin, care contribuie la scăderea în greutate și la reglarea metabolismului. Prin stimularea creșterii bacteriilor benefice, prebioticele sporesc eficacitatea proceselor digestive și pot reduce inflamația, ceea ce ajută la gestionarea obezității și prevenirea complicațiilor asociate acesteia.

Alimente bogate în prebiotice, esențiale pentru sănătatea intestinală, includ ceapa, usturoiul, bananele verzi, sparanghelul, prazul sau cicoarea.

Vitaminele din complexul B

Vitaminele B6, B9 și B12 sunt esențiale pentru sănătatea generală și joacă roluri vitale în metabolismul și funcționarea organismului.

Vitamina B6, cunoscută și sub numele de piridoxină, este implicată în descompunerea și metabolizarea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților pentru a produce energie, dar și în reglarea neurotransmițătorilor și a hormonilor.

Acidul folic, sau vitamina B9, susține sinteza ADN-ului, formarea globulelor roșii și funcționarea cardiovasculară, prin scăderea nivelului de homocisteină din sânge, care este asociată cu un risc crescut de boli de inimă.

Vitamina B12, cunoscută și sub numele de cobalamină, este esențială pentru formarea globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și metabolismul aminoacizilor și acizilor grași.

Omega 3

Omega 3 sunt acizi grași esențiali recunoscuți pentru beneficiile lor în gestionarea obezității și menținerea sănătății generale. Aceste grăsimi sănătoase au capacitatea de a reduce inflamația și de a îmbunătăți sensibilitatea la insulină, ceea ce ajută la controlul greutății. De asemenea, Omega 3 stimulează metabolismul grăsimilor și poate reduce acumularea de grăsimi în corp.

În procesul de scădere în greutate, nutriționistul este un partener pe termen lung, ghidând și susținând individul pe parcursul întregului proces. Dr. Raluca Pavlisan subliniază importanța unei relații continue cu pacienții, asigurându-se că strategiile nutriționale sunt personalizate și adaptate nevoilor și progresului fiecăruia. De asemenea, în cadrul unui plan nutrițional bine construit, pofta de dulce sau senzația de foame pot fi înțelese și gestionate eficient. Prin expertiza sa, medicul oferă sfaturi și alternative sănătoase pentru a controla aceste aspecte și pentru a menține echilibrul în timpul procesului de scădere în greutate.

Webinarul face parte din seria de webinare Zenyth – Better Medicine, iar cei interesați să participe se pot abona la newsletter-ul Zenyth pentru a fi informați când vor fi următoarele webinare.