Mă uitam zilele trecute la telefon după un apel și am realizat că, iată, ȋntr-un timp relativ scurt, de doar câțiva ani, s-a trecut de la un simplu “aparat” la ceea ce denumim acum “device”, un telefon capabil să facă mult mai multe decât să gestioneze un apel sau să trimită un mesaj. Invariabil, ca medic, ȋmi pun mereu ȋntrebarea ȋn fața progresului tehnologiei: dacă și cum afectează aceasta starea de sănătate? Știam din mai multe surse că există un impact – chiar și din partea acelor “aparate” simple, care au stat la baza dezvoltării smartphone-urilor, iar prin acest articol sper să ofer o privire de ansamblu grăitoare asupra stării de fapt.
“Cum ar putea să-mi afecteze un simplu telefon starea de sănătate?”, poate că v-ați ȋntrebat, auzind o asemenea informație. Răspunsul este: “Prin emisia electromagnetică”. Și dacă ar fi vorba doar despre telefon… Tot ceea ce utilizăm ȋn prezent ca tehnologie “de ultimă generație”: telefoane de tip smart, router Wi-Fi, laptop, ceasuri/brățări inteligente, căști/sisteme Bluetooth sau wireless și toate dispozitivele de acest tip (unii afirmă că și autoturismele electrice și hibrid ar intra ȋn această categorie) emit permanent în spațiul nostru de viață. Au intrat atât de rapid ȋn mediile noastre de existență – am putea spune că, mai ales ȋn marile orașe, sunt aproape peste tot – ȋncât consecințele pe termen lung privind impactul asupra sănătății au “scăpat” puterii observaționale a medicinei. Este indiscutabil dacă organismul uman interacționează cu aceste câmpuri; interacțiunea fizică și efectele biologice sunt demonstrate. Alta este problema: în ce condiții, la ce intensitate și pentru care anume persoane aceste efecte devin clinic relevante și contribuie la apariția unor disfuncții?
Ȋntre a afirma că tehnologiile wireless sunt inofensive și a susține cu fermitate că doar impactul acestora e destul pentru a cauza cancerul, infertilitatea, autismul sau bolile neurodegenerative este un spațiu care merită a fi cercetat – și poate că aici se află “dezlegarea misterului”.
Ce anume este electrosmogul?
Electrosmogul reprezintă ansamblul câmpurilor electromagnetice artificiale produse de infrastructura electrică și de tehnologiile moderne. Este ca un mix de frecvențe, intensități și forme de semnal, nu este o singură expunere:
- câmpuri electrice și magnetice de joasă frecvență, produse de instalații, cabluri, transformatoare și linii electrice;
- radiofrecvențe emise de telefoane, antene, Wi-Fi, Bluetooth și dispozitive conectate;
- frecvențe intermediare provenite de la plite cu inducție, încărcătoare wireless sau alte echipamente;
- variații și armonici electrice, numite popular „electricitate murdară”, a căror semnificație clinică este încă insuficient definită.
Radiațiile utilizate de telecomunicații sunt neionizante. Spre deosebire de razele X și gamma, nu au suficientă energie pentru a afecta direct legăturile chimice ale ADN-ului. Numai că absența ionizării nu înseamnă absența oricărei forme de interacțiune biologică.
Știm că la intensități mari radiofrecvența produce încălzirea țesuturilor; este efectul recunoscut fără controversă și punctul de plecare al limitelor actuale de expunere. Controversa privește efectele non-termice sau microtermice: stresul oxidativ, modificarea semnalizării celulare, permeabilitatea membranelor, activitatea canalelor ionice, expresia genetică și alte răspunsuri care pot apărea fără o creștere semnificativă a temperaturii întregului țesut.
Oare limitele actuale protejează?
Organismele de reglementare susțin că limitele actuale oferă protecție împotriva efectelor adverse demonstrate, inclusiv pentru expunerile continue și pulsate. Organismul internațional ICNIRP (www.icnirp.org) afirmă că a analizat atât efectele termice, cât și pe cele propuse drept non-termice, dar consideră că numai cele legate de încălzire au fost demonstrate suficient de constant pentru a fundamenta limitele.
Comitetul științific al Comisiei Europene (https://health.ec.europa.eu/index_en) a concluzionat în 2023 că, sub limitele recomandate, nu există dovezi moderate sau puternice pentru efecte adverse produse de radiofrecvențele tehnologiilor actuale. În același raport recunoaște însă existența unor date incerte privind stresul oxidativ, semnalizarea calciului și modificările genetice sau epigenetice și recomandă continuarea cercetării.
Cercetătorii independenți afirmă ȋnsă că standardele sunt construite în principal pentru prevenirea efectelor acute și termice și că reflectă insuficient:
- expunerea cumulativă timp de decenii
- contactul simultan cu numeroase surse
- semnalele modulate și pulsate
- expunerea prenatală și pediatrică
- diferențele individuale de susceptibilitate
- efectele biologice care nu produc imediat o leziune vizibilă
Acesta ar putea fi considerat “mărul discordiei” ȋn privința acestui subiect sensibil. Instituțiile cer un efect advers repetabil și suficient de solid înainte de a modifica standardele. Pe de altă parte, cercetătorii (mai ales cei orientați spre prevenție) susțin că semnalele experimentale și expunerea populațională masivă justifică intervenția înainte ca prejudiciul clinic să poată fi demonstrat după zeci de ani – când, evident, este prea târziu.
Cancerul și electrosmogul, dispută deschisă
În 2011, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (https://www.iarc.who.int) a clasificat câmpurile electromagnetice de radiofrecvență în grupa 2B ca „posibil cancerigene pentru om”. Decizia s-a bazat în principal pe studii care raportaseră asocieri între utilizarea îndelungată a telefonului și gliomul sau neurinomul acustic. Studiul internațional INTERPHONE (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20483835/) nu a găsit o creștere generală a riscului de gliom sau meningiom, dar a observat un semnal de risc pentru gliom în categoria cu cea mai mare expunere cumulativă. Autorii au precizat că erorile și limitele metodologice împiedicau o interpretare cauzală. Ȋnsă alte studii ȋnclină balanța mai mult spre o implicare categorică a electrosmogului, chiar cauzală. Tabloul este contradictoriu: studiile de cohortă și evaluările OMS sunt în mare parte liniștitoare, în timp ce anumite studii caz-control și meta-analize identifică semnale în rândul utilizatorilor cu expunere intensă și îndelungată.
Există studii pe animale?
Da, au fost făcute, iar datele experimentale nu sunt chiar liniștitoare. Programul Național de Toxicologie al SUA (https://ntp.niehs.nih.gov/research/topics/cellphones) a expus șobolani și șoareci la radiofrecvențe de tip 2G și 3G, în studii ample, desfășurate pe durata vieții. Rezultatele au arătat:
- dovezi clare pentru schwannoame la șobolanii masculi;
- unele dovezi pentru glioame maligne cerebrale;
- unele dovezi pentru tumori ale medulosuprarenalei;
- creșteri ale leziunilor ADN în anumite regiuni cerebrale și în unele celule sanguine.
NTP subliniază că expunerile au fost mai intense și mai îndelungate decât cele ale utilizatorului obișnuit și că rezultatele nu pot fi transferate direct la om. Dar concluzia oficială rămâne clară pentru tumorile șobolanilor masculi.
Institutul Ramazzini (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29530389/) a utilizat un model diferit: 2.448 de șobolani expuși timp de 19 ore pe zi, din perioada prenatală până la moarte, la un câmp de 1,8 GHz conceput să reproducă expunerea produsă de antenele GSM. La masculii din grupul cu expunerea cea mai mare a fost observată o creștere semnificativă a schwannoamelor. Este relevant faptul că două programe independente, cu intensități și modele diferite, au identificat tumori; desigur, nu ne permite să concluzionăm că telefonul provoacă automat cancer la om, dar pune categoric la ȋndoială afirmația că radiofrecvența sub pragul ionizării nu poate avea efect carcinogen.
Stresul oxidativ, posibilă punte între expunere și efect
Stresul oxidativ este unul dintre mecanismele non-termice cel mai frecvent raportate. El apare atunci când producția de specii reactive depășește capacitatea antioxidantă a celulei și poate afecta lipidele membranare, proteinele, mitocondriile și ADN-ul.
A fost propusă și activarea canalelor de calciu dependente de voltaj. Modificarea fluxului intracelular de calciu ar putea influența producția de oxid nitric, peroxinitrit, neurotransmițători și răspunsuri inflamatorii.
Fertilitatea și sarcina
Sistemul reproducător este considerat o posibilă țintă deoarece celulele germinale sunt sensibile la stres oxidativ, iar telefonul este frecvent purtat aproape de organele reproductive. În studiile experimentale pe animale au fost raportate reduceri ale numărului spermatozoizilor și ale ratei de gestație. Datele observaționale umane privind sarcina sunt mai puțin concludente. Pentru avort spontan, naștere prematură, restricție de creștere și malformații certitudinea dovezilor este scăzută. Unele estimări sugerează asocieri mici, dar evaluarea expunerii este imprecisă, iar utilizarea telefonului se asociază cu numeroși factori comportamentali care pot influența sarcina.
Electrosensibilitatea, o disfuncție autentică
Persoanele care se consideră electrosensibile descriu cefalee, tulburări de somn, oboseală, dificultăți cognitive, amețeli, palpitații, furnicături, senzații de arsură și reacții cutanate. Pentru unii pacienți, simptomele sunt severe și pot limita drastic viața socială și profesională. Din păcate, aceste persoane sunt adeseori ridiculizate și/sau reduse automat la un diagnostic psihiatric. Ceea ce nu a fost demonstrat în mod reproductibil este capacitatea de a identifica expunerea sau relația directă dintre câmpul electromagnetic și apariția simptomelor – care sunt reale, nu ȋnchipuite.
Există și ipoteze care leagă electrosensibilitatea de activarea mastocitelor, permeabilitatea barierei hematoencefalice sau un răspuns inflamator individual sau asocieri cu boala Lyme, autismul, Hashimoto sau „încărcarea totală cu toxine” – ipoteze care așteaptă să fie validate prin cecetări pertinente.
O ameliorare după modificarea mai multor factori simultan – Wi-Fi oprit, telefon eliminat din dormitor, reducerea expunerii la displayuri, optimizarea somnului – indică o asemenea disfuncție și este categoric utilă din punct de vedere clinic.
Ce este cert: tehnologia ca factor stresor biologic indirect
Chiar dacă ar fi să lăsăm deoparte discuția de mai sus, utilizarea excesivă a tehnologiei afectează sănătatea prin mecanisme bine documentate:
- lumina și stimularea nocturnă întârzie ori dereglează somnul
- notificările constante fragmentează atenția și mențin hipervigilența
- timpul petrecut ȋn fața unui ecran înlocuiește mișcarea și expunerea la lumină naturală
- telefonul ținut lângă pat menține creierul într-o stare de alertă
- utilizarea compulsivă amplifică stresul și anxietatea
- postura fixă și privirea de aproape suprasolicită sistemul musculoscheletal și vizual
Mai mult, există și efectul de cumulare: o persoană care doarme cu telefonul lângă cap este expusă nu doar la radiofrecvență, ci și la lumină, sunete, anticiparea unor mesaje și tentația de a verifica des ecranul.
Ce putem face?
Nu trebuie să așteptăm un verdict final sau concluzii clare din partea forurilor competente. Și nici să renunțăm irevocabil la tehnologia care, vrând-nevrând, face parte din viața modernă. Putem ȋn schimb să ne luăm anumite măsuri de precauție, ca o formă de igienă digitală și electromagnetică ȋn același timp:
- folosiți speakerul sau căști cu fir pentru apelurile mai lungi
- nu țineți telefonul lipit de corp dacă nu este necesar
- evitați apelurile prelungite când semnalul este slab; telefonul poate emite la o putere mai mare
- nu dormiți cu telefonul sub pernă sau lângă cap
- activați modul avion pe timpul nopții (sau chiar ȋnchideți telefonul), dacă nu aveți nevoie să fiți contactat
- amplasați routerul în afara dormitorului și la distanță de pat, birou sau locul de joacă al copilului, iar pe timpul nopții sau ȋn perioadele mai lungi de peste zi ȋn care nu este utilizat, ȋnchideți-l
- utilizați conexiunea prin cablu pentru posturile fixe
- nu țineți laptopul conectat wireless direct pe abdomen sau pe picioare timp îndelungat
- evitați purtarea telefonului în buzunarul pantalonilor
- limitați dispozitivele wireless purtate permanent dacă funcția lor nu vă aduce un beneficiu real (de exemplu căști bluetooth/wireless purtate toată ziua, doar pentru apeluri sporadice sau 1-2 piese muzicale ascultate, sau o brățară ori ceas “inteligente” doar pentru că arată “cool”)
- protejați dormitorul copiilor de telefoane, tablete, routere și alte surse inutile de electrosmog
Distanța poate fi una dintre cele mai eficiente forme de reducere a expunerii, mai ales ȋn privința contactului inutil și permanent cu organismul.
Există și unele produse care promit „neutralizarea”, „armonizarea” sau transformarea radiației, sub formă de pandantive, generatoare de frecvențe etc. Pot fi folosite, dar nu au demonstrații clinice solide – cel puțin ȋn accepțiunea oficială.
Personal, consider că ȋntrebările despre mediul electromagnetic ar trebui să facă parte din orice anamneză modernă, mai ales la pacienții cu simptomatologie complexă sau la cazurile pediatrice. Mai consider că prevenția este cea mai bună formă de terapie – eu ȋnsumi respect cele de mai sus, și le explic și pacienților mei importanța acestora. Și că trebuie să ȋnvățăm să lucrăm cu aceste dispozitive, să ne folosim de ele atât cât trebuie și mai ales cum trebuie, să repectăm și această formă de igienă. La urma-urmei, dacă luăm orice obiect de care ne folosim ȋn viața de zi cu zi, de la pixul cu care semnăm o hârtie până la hârlețul cu care săpăm grădina, observăm că le luăm dintr-un loc al lor, bine definit, le utilizăm concret, pentru o treabă anume, apoi le repunem la locul lor, până la următoarea utilizare, bine definită, precisă; nu le purtăm cu noi “ȋn caz că ne trebuie”, și nici nu dormim cu ele pe lângă noi. De ce nu am considera astfel și tehnologia, ca simple obiecte?! E simplu: conectare când e nevoie (realmente), deconectare ȋn rest.
Sănătate!
Cine este dr. Bogdan Tofan?
Dr. Bogdan Tofan este specialist în Medicină de Familie, cu atestate în Apifitoaromaterapie şi Ozonoterapie. Este pasionat de Medicina Funcţională, Medicina Stilului de Viaţă, Endobiogenie, terapia cu CBD şi Medicina Psihosomatică, îmbinând cunoștințele tradiționale cu noile tehnologii medicale. Activitatea sa include colaborări cu centre de medicină integrativă și participarea activă în programe de formare continuă.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și informative. Acestea nu constituie un diagnostic medical, un tratament sau o recomandare terapeutică personalizată. Consultați întotdeauna un medic sau un specialist calificat înainte de a începe orice formă de tratament, dietă, supliment sau modificare a stilului de viață. Fiecare persoană este diferită, iar abordările care funcționează pentru un individ pot să nu fie potrivite pentru altul. Evaluarea și supravegherea profesională sunt esențiale.
