Stres, excese alimentare, alimente grele, mese neregulate… Acestea sunt cauzele gastritei, o afectiune intalnita deopotriva la femei si barbati. O afectiune care in limbajul cotidian este la fel de comuna ca raceala. Gastrita este o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice. Inflamatiile mucoasei duc la aparitia unor leziuni, care pot evolua fie catre autocicatrizare, fie catre complicatii grave, cum ar fi ulcerul, hemoragiile sau perforatiile.
Gastrita, boala stresului
Doua persoane din trei sufera de gastrita.
In stomac sunt secretati pana la 3 litri de suc gastric pe zi, necesar digestiei. In mod normal, sucul gastric nu ataca peretii stomacului, pentru ca acestia au o mucoasa protectoare. Insa cand exista un exces de aciditate, mucoasa sufera si apare senzatia de arsura, de balonare, scaderea poftei de mancare, senzatia de stomac plin.
In unele cazuri, gastrita nu prezinta simptome. In alte cazuri se manifesta prin senzatia de arsura in partea superioara a abdomenului, prin greturi, varsaturi si dureri in capul pieptului. Durerile sunt accentuate de mesele copioase, de alimentele excitante (cafeaua, alcoolul, condimentele, mancarurile acre), de grasimi, prajeli.
De ce am arsuri la stomac?, se intreaba foarte multe persoane. Cauzele sunt multiple: de la abuzul de medicamente (antiinflamatoare nonsteroidiene), abuzul de cafea, de alcool pana la stres.
Unele gastrite sunt cauzate de bacteria Helicobacter pylori, care populeaza stomacul. Aceasta bacterie poate provoca nu doar gastrita, ci si ulcer gastro-duodenal si, in timp, chiar cancer gastric.
In multe cazuri, daca factorul care a declansat gastrita (Helicobacter pylori, medicamentele, alcoolul, alimentatia dezechilibrata) este inlaturat, boala se vindeca. In aceste cazuri vorbim despre gastrita hiperacida.
Daca nu se intervine la timp, gastrita se cronicizeaza. Gastrita cronica poate exista mai multi ani, fara simptome. In timp se poate ajunge la o forma de gastrita atrofica. In acest caz, mucoasa gastrica se atrofiaza, nu mai secreta acid, devine nefunctionala. Aceasta forma de gastrita este una dintre cauzele cancerului gastric.
Gastrita hipercloremica (hiperacida)
Alimentatia este cea care are o influenta majora in cresterea aciditatii. Abuzurile alimentare sau nerespectarea orelor de masa, consumul unor alimente iritante pentru mucoasa stomacala (grasimi, prajeli, carne in cantitate mare, alimentele de tip „fast food“, dulciurile) determina cresterea secretiei de suc gastric. Astfel sunt favorizate refluxul gastro-esofagian si gastrita hiperacida.
In acelasi fel actioneaza fumatul, alcoolul si cafeaua. Acestea afecteaza negativ procesul digestiei: stimuleaza secretia acida a stomacului.
Cresc aciditatea gastrica si medicamentele. Astfel sunt iritante pentru stomac antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, indometacinul, diclofenacul, ibuprofenul).
In randul factorilor care pot da arsuri la stomac si apoi gastrita, un loc important este ocupat de stres. Reactia organismului la stres presupune cresterea aciditatii si implicit afectarea mucoasei stomacale. Stresul poate influenta si modifica impulsurile nervoase si secretiile hormonale, perturband buna functionare a intestinului.
Daca arsurile persista timp indelungat sau se agraveaza si nu sunt tratate, pot conduce la aparitia gastritei, a ulcerului gastro-duodenal, la arsuri esofagiene si chiar la complicatii ale sistemului respirator.
Ameliorarea gastritei hiperacide
Pentru prevenirea sau ameliorarea gastritei, medicii recomanda in primul rand schimbarea modului de viata:
- adoptarea unui regim alimentar echilibrat
- evitarea consumului de bauturi alcoolice, de bauturi carbogazoase
- evitarea alimentelor care pot da senzatia de arsura la nivelul stomacului prin stimularea secretiei de acid gastric: condimente, cafea, alimente acre, alimente cu conservanti si coloranti artificiali
- mese mici si dese, cu cat mai multe fibre vegetale
- renuntarea la fumat
- evitarea efortului fizic imediat dupa masa. Lasati sa treaca 30 de minute inainte sa va apucati de treaba sau sa ridicati greutati!
Gastrita cronica atrofica (hipocloremica)
Gastrita cronica atrofica reprezinta un proces inflamator cronic al mucoasei gastrice care asociaza o pierdere gradata a structurilor glandulare care nu pot sa mai produca secretie acida.
In gastrita atrofica, mucoasa este subtiata, transparenta, cu pliuri disparute. Gastrita cronica atrofica trebuie diferentiata de atrofia gastrica. Atrofia gastrica reprezinta atrofia intregului perete gastric (exemplu atrofia gastrica senila).
In gastrita atrofica se intalnesc doua tipuri distincte:
- gastrita cronica atrofica autoimuna asociata cu anemia pernicioasa (lipsa absorbtiei vitaminei B12);
- gastrita cronica atrofica multifocala indusa de factori de mediu sau de Helicobacter pylori (antrala).
Cauzele gastritei atrofice
Gastrita atrofica este o boala genetica cu transmitere autosomal dominanta. Este greu sa precizam factorii etiologici, care determina gastrita cronica in diferitele cazuri, intrucat stomacul, mai mult decat orice alt organ, este expus zilnic excitatiilor mecanice, chimice, fizice, toxice si bacteriene.
Gastrita artrofica anacida (hipocloremica) are o tendinta de regenerare la indivizi tineri, dar disfunctia glandulara este ireversibila in gastrita atrofica progresiva. Pentru acest tip de boala nu exista tratament specific.
Complicatiile gastritei atrofice
- Majoritatea cazurilor de cancer gastric sunt cauzate de gastritele atrofice.
- Enterita sau enterocolita este secundara gastritelor atrofice aclorhidrice.
- Diareea are un caracter de putrefactie si este bine influentata de regim corespunzator si de acid clorhidric.
- Manifestarile alergice sunt secundare tulburarilor de resorbtie la nivelul intestinului subtire.
- Este posibil ca in aceste cazuri intervine si tulburarea functiei detoxifiante a ficatului.
Tratamentul gastritei atrofice
Tratamentul gastritelor cronice variaza in functie de etiologie, avand la baza regimul dietetic de crutare termica, mecanica si chimica.
Tratamentul medicamentos urmareste eradicarea Helicobacter pylori, cu mentiunea ca aceasta bacterie poate dezvolta rapid rezistenta fata de o serie de antibiotice. Atunci cand gastrita atrofica se asociaza cu anemia Birmer, se administreaza vitamina B12 pe parcursul intregii vieti.
Tratamentul cu antisecretorii gastrice (ranitidina, famotidina, omeprazol etc.) la cei cu gastrita determinata de Helicobacter pylori determina cresterea ratei de dezvoltate a atrofiei gastrice si, o data cu ea, a riscului de cancer gastric! Se poate face tratament pentru prevenirea refluxului duodeno-gastric alcalin.
Regimul igieno-dietetic in gastrita hipocloremica
In privinta regimului alimentar, in gastrita hipocloremica raman in vigoare recomandarile dietetice pentru orice gastrita: evitarea cafelei si a bauturilor cu cofeina, a alcoolului si a altor alimente iritante pentru tubul digestiv.
Pentru tratamentul de fond al afectiunii vom lua in calcul respectarea regimului alimentar, precum si administrarea de fibre vegetale capabile sa ne asigure un echilibru natural al organismului nostru.
