Cu acest prilej, în România, a avut loc conferința „Despre sănătatea creierului”, organizată de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, sub egida Federației Europene a Asociațiilor de Neurologie (EFNA).
În cadrul evenimentului s-a discutat despre ce reprezintă neuroștiința, cu detalii despre rezerva cognitivă, importanța somnului și nutriției pentru o bună funcționare a creierului. A fost aprofundat conceptul de medicină personalizată și cum se poate aplica în afecțiunile neurologice.
Neuroștiința, un domeniu în plină dezvoltare
Modul în care funcționează creierul – ca anatomie, funcții, mecanisme etc. – aparține neuroștiinței, o disciplină relativ nouă despre care au vorbit specialiștii prezenți la eveniment.
„În zilele noastre, marea parte a populației nu are cunoștințe despre tipurile de afecțiuni neurologice cel mai frecvent întâlnite (ca de exemplu atacul vascular cerebral, migrene, Alzheimer, epilepsie, Parkinson, scleroza multiplă etc.) și de aceea aceste afecțiuni sunt unele dintre cele mai afectate de stigmatizare. Problemele cu care se confruntă sistemul medical sunt generate de costurile ridicate ale tratamentului, necesitatea unor echipe multidisciplinare sau opțiuni terapeutice variate, dar și de investiții mici în cercetare comparativ cu alte afecțiuni”, a declarat Andreea Antonovici, Public Affairs Platforma Europeană pentru Scleroză Multiplă și vicepreşedinte APAN România.
La rândul său, dr. Dan Mitrea, medic neurolog, fondator Neuroaxis, a prezentat neuroștiințele ca ansamblul științelor dedicate studiului și înțelegerii sistemului nervos. În încercarea de a cuprinde și explica acest vast domeniu, neuroștiințele adună, sub aceeași umbrelă, medicina, fizica, psihologia, informatica și chiar filozofia. „Întreaga noastră existență, tot ce simțim, felul în care percepem lumea înconjurătoare, tot ce gândim, modul în care ne comportăm în societate și interacționăm unii cu alții este determinat de sistemul nostru nervos, de creierul nostru, de măduva spinării și de rețeaua de nervi care străbate fiecare parte a corpului nostru. De aceea, înțelegerea și decodificarea acestui sistem este de maximă importanță pentru medicină și pentru noi toți”, a subliniat dr. Dan Mitrea.
Pacientul, în centrul medicinei personalizate
„Medicina personalizată îşi propune asigurarea tratamentului potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Şi de prima dată. Medicina personalizată începe cu pacientul. Aceasta deține un potențial foarte mare pentru îmbunătățirea calității vieții multor pacienți, precum și pentru asigurarea unor rezultate mai bune în ceea ce privește eficiența și transparența sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, integrarea sa în practica clinică și îngrijirea zilnică se dovedește dificilă. Există în continuare multe bariere și provocări legate de accesul la servicii medicale în timp util”, a atras atenția dr. Marius Geantă, preşedinte Centrul pentru Inovație în Medicină.
Rezerva cognitivă: de ce e important să ne menținem creierul activ
Unul dintre subiectele cu cel mai mare interes din partea participanților a fost rezerva cognitivă, subiect abordat de conf. dr. Carmen Adella Sîrbu, de la Spitalul Militar Central București.
Rezerva cognitivă se referă la abilitatea unui individ de a tolera o afectare progresivă a creierului fără a prezenta simptome/semne clinice. Termenul a fost introdus prima dată de Katzman R., în 1988. El a condus un studiu pe 137 de seniori, cu vârsta medie de 85,5 ani, și a examinat creierele lor postmortem, după ce în timpul vieții a evaluat capacitatea cognitivă. 10 subiecți care aveau plăci amiloide în cortex, corespunzătoare unei demențe tip Alzheimer medii sau severe, avuseseră o funcție cognitivă bună. Creierele lor însă aveau greutate mai mare și un număr mai mare de neuroni. El a emis ipoteza unei rezerve care a permis acestor subiecți să fie clinic asimptomatici, deși aveau markeri de demență Alzheimer.
Conf. dr. Carmen Sîrbu a vorbit atât despre rezerva cognitivă, cât și despre rezerva cerebrală. Rezerva cognitivă pune accentul pe modul în care oamenii pot îndeplini mai bine sarcinile prin practică și dobândirea de abilități, adică prin dezvoltarea de „software”, de aceea rezerva cognitivă este considerată o protecție activă. Rezerva cerebrală conferă mai mult „hardware”, care asigură o protecție pasivă. Indivizii cu rezervă cerebrală mai mare pot acumula mai multe modificări patologice până este atins pragul critic și apar manifestările bolii. Rezerva cognitivă și rezerva cerebrală se influențează reciproc în timp, între ele fiind un continuum în care neuroplasticitatea joacă un rol important.
Conceptul de neuroplasticitate și studiile de imagistică funcțională ne dau motive să fim optimiști în privința îmbătrânirii cât mai fiziologice. Dar, neuroplasticitatea poate fi și aberantă, precum în cazul organizării unor focare epileptogene sau al adicțiilor. Circuitele neuronale ale comportamentelor aberante, precum corupția, plagiarismul, violența, vor determina ulterior acțiuni și mai complexe de incorectitudine. Așadar, micile abateri de la codul moral se amplifică în timp și devin normalitatea pentru indivizii respectivi.
La începutul decadei creierului, Swaab spunea despre acesta ,,use it or lose it”. Astfel cele mai eficiente metode de creștere a rezervei cognitive sunt stimularea cognitivă și activitățile recreaționale (anii de școlarizare, multilingvismul, discuții despre evenimente și subiecte de interes, jocuri de societate, puzzle-uri, muzică și activități practice precum gătitul sau grădinăritul, lectura, cântatul la un instrument, teatrul, excursii tematice, conferințe, scrierea de articole, cărți etc).
Cercetările actuale relevă importanța rezervei cognitive atât în procesele fiziologice ale îmbătrânirii populației, cât și în patologia neurologică degenerativă și conferă strategii pentru prezervarea sau creșterea acesteia, astfel ca simptomele și semnele bolii să poată fi reversibile sau dezvoltate cât mai târziu.
Somn de calitate, creier sănătos
Subiectul somnului a fost abordat de dr. Floriana Boghez, medic neurolog la Academia Clinic și Somnolog.ro.
Somnul este o stare fiziologică activă și dinamică, reversibilă și periodică, ce ocupă aproape o treime din viață, iar de sănătatea și calitatea lui depinde întreaga noastră viață socială, profesională și personală.
Pacienții cu boli neurologice (neurodegenerative, neuromusculare, autoimune, cerebrovasculare, sindroame epileptice etc.) asociază deseori tulburări ale somnului, care pot fi comorbidități sau pot fi complicații ale bolii de bază. Pe de altă parte, unele tulburări de somn netratate pot duce cu timpul la apariția unor afecțiuni neurologice secundare. Cele mai frecvente tulburări de somn în patologia neurologică sunt tulburările respiratorii în somn, hipersomniile, parasomniile, tulburările motorii în somn, tulburările de ritm circadian și insomnia de diferite cauze.
Pacienții trebuie să se adreseze medicului specializat în medicina somnului atunci când remarcă dificultăți legate de adormire și menținerea somnului, disconfort sau senzații dezagreabile în raport cu somnul (sforăit, picioare neliniștite), comportamente anormale în somn (sesizate, de cele mai multe ori, de familie), treziri repetate, coșmaruri frecvente, somnolență și fatigabilitate în timpul zilei, tulburări de atenție și concentrare fără un motiv evident, cefalee matinală rezistentă la terapie. În funcție de tabloul clinic al fiecărui pacient, medicul va recomanda explorările paraclinice necesare diagnosticului corect și tratamentul corespunzător menit să amelioreze tulburarea de somn.
Alimentația pentru un creier sănătos
Importanța alimentației pentru un creier sănătos a fost abordată de dr. Ruxandra Pleșea, nutriționist la Spitalul Ponderas.
O dietă sănătoasă pentru creier urmărește prevenția evenimentelor vasculare și sănătatea cardiovasculară; încetinirea declinului cognitiv, fenomen asociat cu îmbătrânirea și cu sechelele AVC; oferirea de ajutor în bolile neurologice, dar și sănătate mintală, psihică și emoțională.
Dieta recomandată pentru încetinirea declinului cognitiv, post-AVC, Alzheimer sau îmbătrânire este, conform American Stroke Association’s International Stroke Conference 2018/Los Angeles, dieta MIND, o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH. Dieta MIND recomandă consumul de pește, fructe de pădure, legume (în special frunze verzi), ulei de măsline presat la rece și evitarea zahărului și a cerealelor rafinate.
Dieta în bolile neurodegenerative ia în calcul inflamația cronică, stresul oxidativ, radicalii liberi, antioxidanții, dar și ipoteza acumulării de metale grele ce induc disfuncții mitocondriale și neurotoxinele. Această dietă urmărește scăderea producției de radicali liberi, creșterea nivelului de antioxidanți și a mecanismelor reparatoare ale leziunilor oxidative.
O alimentație sănătoasă pentru creier urmărește și nivelul mineralelor (magneziu, fier, cupru), vitaminelor (întregul grup de vitamine B: B6, B12, folat, dar și D, E și C), dar și fitonutrienții (ex. Curcumina). Un deficit al complexului de B-uri este asociat cu micșorarea creierului, bolile neurodegenerative, depresie, neuropatii și boli psihiatrice.
În ultima perioadă, un rol tot mai important i se acordă microbiomului intestinal (axa intestin-creier), dar și Ayurveda (plante tonice nervine și în special Ashwagandha – previne moartea neuronală prin mecanism antioxidant și antiapoptotic, protejează împotriva neurotoxinelor din mediu). Nu în ultimul rând trebuie considerat un stil de viață sănătos, fără stres, fumat și alcool.
