Utilizate încă din Antichitate de către soldații romani, urzicile sunt recunoscute și astăzi, în toate colțurile lumii, pentru proprietățile lor în tratarea reumatismului. Deși intră în categoria așa-numitelor remedii de pe vremea bunicii, efectele cataplasmelor cu urzici au fost studiate la Universitatea Plymouth din Statele Unite. Acesta este primul studiu controlat placebo care demonstrează proprietatea urzicilor de a calma durerile articulare.
În studiu au fost incluși 27 de pacienți cu suferințe articulare cauzate de reumatism. Niciunul dintre participanți nu mai utilizase cataplasmele cu urzici. Ei au fost împărțiți în două grupuri: în cazul a 13 dintre subiecți li s-au aplicat pe articulațiile dureroase frunze înțepătoare de urzică (Urtica dioica), iar celorlalți – frunze de urzică albă (Lamium album), care nu înțeapă. În comparație cu grupul placebo, pacienții tratați cu urzici înțepătoare au constatat o scădere semnificativă a durerilor articulare, pe durata tratamentului și încă o săptămână după aceea. Trebuie spus că 85% dintre pacienți au declarat că „efectele secundare” ale urzicilor – înțepăturile – au fost acceptabile și că preferă acest tratament în locul durerilor articulare.
Cu toate că nu pot explica întocmai mecanismul de acțiune al urzicilor, cercetătorii spun că aceste plante conțin serotonină și histamină, doi neurotransmițători care interacționează cu percepția și transmiterea durerii la nivelul terminațiilor nervoase. O altă explicație este pusă pe seama unui efect antiinflamator similar cu cel al acupuncturii.
Urzicile conțin vitamine (A, B2, C și K), săruri minerale, substanțe proteice, steroli, uleiuri volatile, acid acetic, acid formic, histamină. De asemenea, aceste plante conțin o toxină încă incomplet identificată, care împreună cu acidul formic este responsabilă pentru efectul urticant la nivelul pielii.
În fitoterapia tradițională, urzica este folosită în uz intern, sub formă de infuzie, decoct sau tinctură, pentru proprietățile ei diuretice, astringente, hemostatice, antiinflamatoare, antialergice, antianemice etc.
Sursa:
- Journal of the Royal Society of Medicine, Iunie 2000; 93(6): 305-9
