Există o singură vitamină care are efect asupra capacității noastre de a lupta împotriva bolilor, atât din surse externe, cât și din cele interne. Deși disponibilă în permanență în viețile noastre, zi de zi, peste 75% dintre oameni au o deficiență, care nu este aproape niciodată diagnosticată, fiind considerată cauza ascunsă a multora dintre bolile cronice, ce ar putea fi astfel, prevenite. Corpul nostru are nevoie de vitamina D ca de aer. În acest fel, calciul se absoarbe, iar oasele noastre, scheletul de rezistență al întregului corp, sunt puse în siguranță. Prea puțină vitamină D are ca rezultat la copii oase moi (rahitism) și oase fragile, deformate, la adulți (osteomalacia). Vitamina D ajută, de asemenea, la întărirea sistemului imunitar și a celui neuromuscular. Iar rolul ce-l joacă în ciclul de viață al celulelor umane este de-a dreptul covârșitor.
Cine este predispus în avea carențe de vitamina D?
Cu cât pielea este mai întunecată, cu atât avem mai mare nevoie de soare, pentru a obține aceeași cantitate de vitamina D, precum o persoană cu pielea mai deschisă. Oamenii care petrec mult timp în casă în timpul zilei, cei care își acoperă pielea tot timpul ori folosesc produse de protecție solară sunt pe lista celor care pot avea deficit de vitamina D. Oamenii în vârstă, cu pielea mai subțire decât cea a persoanelor mai tinere, nu pot produce atât de multă vitamina D. Sugarii alăptați, cărora nu li se administrează vitamina D, fac parte din categoria celor care au nevoie de supliment. Femeile însărcinate, supraponderalii trebuie să aibă multă grijă și să-și verifice nivelul de vitamină D din organism.
Când ne dăm seama că am putea avea nevoie de vitamina D?
Simptomele de deficit de vitamina D sunt uneori vagi. Pot include oboseală și dureri de tot felul. Este posibil, de altfel, ca unii oameni să nu aibă simptome deloc. Deficiența severă de vitamină D poate fi scrisă în durerile de oase și în imposibilitatea de a mai merge. Îmbolnăvirile dese, răcelile care par că nu mai trec, senzația de oboseală ce nu-ți dă pace, stările depresive, rănile ce se vindecă greu, părul care-ți cade mai mult ca niciodată, durerile musculare, toate sunt semne ce trebuie luate în seamă și care pot cere suplimentarea cu vitamina D.
Cum depistăm deficitul de vitamină D?
Fiind o vitamină uleioasă, precum suratele ei, vitaminele A și E, vitamina D are potențialul de a se acumula în organism. Poate deveni toxică, dacă este administrată nejustificat de mult timp sau, mai ales, când nu este necesar. De aceea, o analiză de sânge este extrem de necesară, fiind singura în măsură să spună, fără urmă de îndoială, care este nivelul de vitamina D3 în sânge. Este important să cerem medicului ca testarea să se facă pentru așa-numita formă circulantă/de depozit, 25-hidroxivitamina D (calcidiol), nu pentru cea activă – 1,25-dihidroxivitamina D (calcitriol), produsă de rinichi. În acest fel, se măsoară nivelul total, adică cel recoltat prin aport alimentar, suplimente și producție proprie. Un rezultat normal este situat în intervalul 30-100 ng/ml. Nivelul suboptim este între 20-30 ng/ml. În privința nivelului ideal de vitamina D, valorile diferă ușor, însă au ca interval comun 40-60 ng/ml. Dacă concentrațiile de 25-hidroxivitamina D sunt peste 150 ng/ml, acest lucru este considerat potențial toxic.
Se întâmplă ca unii medici să ceară în mod greșit verificarea formei active, atunci când se face analiza pentru vitamina D, mai ales în cazul osteoporozei sau a rahitismului. Valorile normale rezultate îi fac să concluzioneze eronat că nivelul de vitamina D este așa cum trebuie. În realitate, e posibil ca pacientul să sufere un deficit sever, chiar dacă nivelul de fomă activă este normal sau crescut.
Un aspect important se referă la nivelul calciului în sânge, ce este de obicei normal în cazurile de carență de vitamina D. Unii medici au tendința de a consulta doar valorile calciului seric, iar în lipsa unor nereguli, trag în mod automat concluzia că nivelul de vitamina D este bun. Poate fi însă complet fals. Când calciul din alimentație crește, cantitatea de 1,25 (OH)2 vitamina D scade și invers. Spre deosebire de forma circulantă 25 (OH) vitamina D, cea activă 1,25 (OH)2 vitamina D determină eficiența cu care este absorbit din intestine în sânge calciul alimentar și acționează ca un hormon „adaptativ”. Altfel spus, valoarea lui e invers proporțională cu cantitatea de calciu din alimente. Rezultatele pentru 1,25 (OH)2 vitamina D nu oferă o reprezentare corectă a situației. Acest lucru și pentru că nivelul 1,25 (OH)2 vitamina D din organism este relativ constant, indiferent de valoarea depozitelor de 25 (OH) vitamina D.
Care sunt bolile ce se ascund în spatele lipsei de vitamina D?
80-100% din această vitamină de care avem nevoie zilnic provine de la soare. Și totuși, de ce nu primim suficientă vitamina D? Expunerea la lumina soarelui, care face ca pielea noastră să fie ușor roșie, produce de la 10.000 până la 25.000 UI de vitamină D în corpul nostru. Majoritatea dintre noi însă nu stăm la soare suficient de mult. În unele părți ale lumii, persoanele care au niveluri mai ridicate de vitamina D foarte rar suferă de boli autoimune, cum ar fi scleroza multiplă, diabetul de tip 1, boala inflamatorie intestinală, artrita reumatoidă și lupusul. Odată cu venirea toamnei, când razele soarelui abia dacă se mai zăresc, iar întunericul și vremea mohorâtă parcă ne acaparează cu totul, suplimentarea cu vitamina D3 într-o doză terapeutică este extrem de importantă pentru sănătatea noastră. De altfel, în hipovitaminoze, se poate ajunge la folosirea unor cantități destul de mari de D3. În cazul bolilor autoimune se pot lua 10.000 UI/zi, chiar 200.000-300.000 unități injectabil, pe lună.
Vitamina D funcționează în organism mai mult ca un simplu hormon modulator de gene (pornirea și oprirea anumitor gene importante în ADN-ul nostru). Nu întâmplător, deficitul de vitamina D a fost asociat cu multe tipuri de cancer (colon, prostată, sân și ovarian), hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, depresie, fibromialgie, dureri musculare cronice, osteoporoză, osteopenie (pierderea osoasă). Tot ea este cea care ține departe de noi infecțiile, inclusiv gripa, răceala, bronșita și pneumonia. Un studiu recent a arătat că elevele dintr-o școală, care au suplimentat cu 1200 UI pe zi de vitamina D3 în timpul iernii, au prezentat un nivel semnificativ mai scăzut al infecțiilor față de restul colegelor lor.
Sistemul nervos este și el afectat de lipsa de vitamina D3 din organism. Scleroza multiplă este o afecțiune ce apare atunci când sistemul imunitar atacă mielina (învelișul fibrelor nervoase) celulelor nervoase. Un nivel scăzut de vitamina D3 este asociat cu un număr mai mare de leziuni cerebrale, mai ales la pacienții cu scleroză multiplă. Specialiștii susțin că vitamina D ar putea avea un rol neuroprotector în organism. Proprietățile sale îmbunătățesc memoria, combătând atât tulburările de memorie, cât și afecțiunile mai grave, precum Alzheimerul sau orice altă formă de demență.
Vitamina D3 poate reduce, de asemenea, riscul de instalare a astmului bronșic și de apariție a crizelor de astm.
Dozele mari de vitamina D reduc riscul de ateroscleroză, care este un factor de risc pentru complicațiile cardiovasculare cu potențial fatal. Vitamina D este extrem de benefică și pentru pacienții care suferă de psoriazis. Concret, această vitamină modifică modul în care celulele pielii se multiplică. Așadar, ar putea încetini procesul de regenerare celulară, care este prea accelerat în cazul pacienților care suferă de psoriazis.
Și greutatea poate fi ținută sub control, dacă nivelul de vitamina D3 este așa cum organismul și-l dorește. Mărturie stă studiul realizat în 2012 de cercetătorii de la Kaiser Permanente Washington, ce a implicat 4.600 de femei, monitorizate pe o perioadă de 5 ani. S-a constatat astfel, că femeile cu niveluri mici de vitamina D3 au luat mult mai mult și mai repede în greutate, față de cele cu niveluri mai ridicate. Un alt studiu a arătat că doamnele care aveau necesarul de vitamina D în organism au pierdut cu 7 kg mai mult decât un grup placebo, pe o perioadă de un an.
Nu întâmplător, „vitamina soarelui”, cum a fost ea numită, poate fi considerată unică prin acțiunea sa reglatoare asupra întregului mecanism ce stă la baza sănătății noastre.
Cum influențează alte vitamine și minerale absorbția vitaminei D în organism?
Vitaminele și mineralele lucrează în corpul nostru, prin interacțiune. Cât de bine funcționează vitamina D depinde de cantitatea de alte vitamine și minerale care sunt prezente în organism. Magneziul, vitamina K, zincul, vitamina A. Fiecare organ are nevoie de magneziu pentru a funcționa corect, fiind o parte esențială a procesului care transformă alimentele pe care le consumăm în energie. Magneziul ajută organismul să utilizeze calciul, fosforul, sodiul, potasiul și vitamina D. El este cel care poate activa vitamina D într-o formă pe care organismul o poate folosi. De asemenea, corpul are nevoie și de vitamina K. Împreună cu vitamina D, întărește oasele și ajută la dezvoltarea lor. Trebuie însă prudență! Dacă luați medicamente menite a vă subția sângele, nu trebuie folosite suplimente de vitamina K.
Zincul este un alt element ce ajută vitamina D să funcționeze în interiorul celulelor corpului. Dacă luați amilorid, prednison, ciclosporină sau orice alt medicament care vă suprimă sistemul imunitar (imunosupresor), nu trebuie să folosiți suplimente cu zinc, fără să discutați mai întâi cu medicul. Avem nevoie si de vitamina A pentru a vedea bine, pentru a lupta impotriva infecțiilor și pentru a ne menține sănătatea pielii, a intestinelor și a plămânilor. Vitamina A este, de asemenea, importantă în dezvoltarea celulelor și, prin urmare, este vitală pentru un copil care se dezvoltă în interiorul uterului. Vitamina A și vitamina D lucrează împreună pentru a ajuta codul genetic să funcționeze corect. Dacă nu avem suficientă vitamină A, este posibil ca vitamina D să nu poată îndeplini această funcție în mod corespunzător.
Interacționează vitamina D cu medicamentele?
Numeroase rapoarte publicate în reviste științifice, experimentele de laborator au scos la iveală o serie întregă de interacțiuni, ce trebuie evitate, între vitamina D și unele medicamente.
Astfel, scăderea efectelor vitaminei D poate apărea din cauza utilizarii anumitor medicamente împotriva convulsiilor. Acestea pot induce enzimele microzomale hepatice și pot accelera conversia vitaminei D în metaboliți inactivi. Hipermagneziemia (valori crescute ale magneziului din sânge) se poate dezvolta atunci când antiacidele, ce conțin magneziu, sunt utilizate concomitent cu vitamina D, în special la pacienții cu insuficiență renală cronică.
Unele medicamente pentru obezitate pot reduce nivelul vitaminei D. Pacienții trebuie să ia în considerare administrarea unor vitamine solubile în grăsimi cu cel puțin două ore înainte sau după administrarea medicamentului ori înainte de culcare. Laxativele stimulatoare pot reduce absorbția dietetică a vitaminei D. Stimulentele laxative ar trebui să fie limitate la utilizarea pe termen scurt, dacă este posibil.
Administrarea concomitentă a diureticelor tiazidice și a vitaminei D la pacienții hipoparatiroidieni poate provoca hipercalcemie, ce poate fi tranzitorie sau poate necesita întreruperea tratamentului cu vitamina D.
Soarele trebuie ajutat și el! Suplimentele cu vitamina D3 musai să nu lipsească!
Când consumați vitamina D, aceasta trece printr-un proces ce constă în două etape pentru a o transforma în formă activă. Primul pas este acela de a fi stocată în ficat, după care se transformă în formă activă în rinichi. De acolo, funcționează comunicând cu celulele, pentru a controla o multitudine de funcții în organism. De la modificarea absorbției calciului, la creșterea sănătății imune. Între timp, atunci când pielea este expusă la lumina soarelui, razele ultraviolete oferă energie, care ajută colesterolul din piele să producă vitamina D. Cel puțin 20 minute pe zi de soare par a fi porția necesară pentru a ne satisface nevoile de vitamina D. Și cu toate acestea, studiile au arătat că organismul, neajutat de alimente și suplimente bogate în vitamina D, nu reușește să funcționeze cum trebuie și nici nu are forța să lupte cu bolile. Vârsta, culoarea pielii și greutatea corporală sunt doar câțiva dintre factorii care împiedică absorbția de vitamină D în același mod pentru fiecare persoană în parte.
Slăbiciunea, oboseala cronică, depresia, insomniile, anxietatea, oasele firave, sistemul imunitar slăbit, toate ne spun, în surdină, prin semne clare, că organismul nostru poate cere un supliment de vitamina D3. Nivelurile scăzute ale acesteia pot, de asemenea, să deterioreze viața de zi cu zi și să provoace o serie de reacții adverse negative. Vitamina D3 este forma cea mai des utilizată în suplimente și multivitamine, fiind mai eficientă în creșterea nivelului seric al vitaminei D. O variantă ce ne poate susține organismul este Super Vitamin D3. Singura formă de vitamină cu ulei de cocos, o grăsime sănătoasă, bogată în acizi grași cu catenă medie, numiți și trigliceride cu lanț mediu (MCT). Acești acizi grași sunt absorbiți în sânge mult mai repede decât grăsimile normale. Odată ce ajung în ficat sunt capabili să traverseze membranele mitocondriale, sunt metabolizați imediat, fără a mai fi stocați în țesutul adipos, așa cum se întâmplă cu acizii grași normali. Trigliceridele cu lanț mediul (MCT) ajută la un mai bun control al greutății, la controlul glicemiei și menținerea sănătății cardiovasculare.
Alimentele bogate în vitamina D pun sănătate pe masă!
Sporirea consumului de alimente ce conțin vitamina D este o altă metodă de prevenire a deficienței și de întărire a sănătății generale. Copiii sub 12 luni au nevoie de cel puțin 400 UI pe zi, iar persoanele cu vârste cuprinse între 1 și 70 ani necesită 600 UI pe zi. Adulții mai în vârstă, de și mai multă vitamină D, cel puțin 800 UI, în fiecare zi. În sursele alimentare, vitamina D este disponibilă în două forme diferite. Vitamina D3 (colecalciferol) se găsește în alimentele pe bază de animale, cum ar fi peștele, în timp ce vitamina D2 (ergocalciferol) se găsește în alte surse, cum ar fi ciupercile. Ulei de ficat de cod, somon sălbatic, macrou, ton, lapte, sardine, ficat de vită, ouă, cereale, caviar, ciuperci. Câteva dintre cele mai importante surse de astfel de vitamină. Ajută la ținerea în frâu a greutății, îmbunătățesc sănătatea creierului, previn cancerul și întăresc oasele, iar funcția imună este cu mult îmbunătățită. Uleiul din nucă de cocos, untul, uleiul de măsline extra virgin, nucile și semințele sunt alegeri excelente pentru a ajuta la creșterea biodisponibilității vitaminei D.
Încă de mici, lingurița de ulei de pește cu vitamina D nu a lipsit din rutina părinților noștri de a ne menține sănătoși și viguroși. Odată cu trecerea timpului, organismul nostru trebuie ajutat și mai mult, fiind adesea fără apărare în lupta cu boli ce parcă nu ne dădeau atât de multe bătăi de cap în trecut. Pe lângă alimente bune traiului nostru sănătos, bine ar fi să nu uităm de suplimente ce sporesc starea de bine și chiar reușesc, într-un mod știut numai de ele, să rezolve afecțiuni, pe care altfel le-am crede imbatabile!
Surse:
theheartysoul.com/vitamin-deficiency/?utm_source=DA&utm_content=10561-J3T8
www.webmd.com/osteoporosis/features/the-truth-about-vitamin-d-why-you-need-vitamin-d
draxe.com/top-10-vitamin-d-rich-foods/
www.webmd.com/diet/guide/vitamin-d-deficiency#2
www.vitamindcouncil.org/health-conditions/
vitamindwiki.com/Side+Effects+and+Warning+for+vitamin+D
www.webmd.com/osteoporosis/features/the-truth-about-vitamin-d
