Digestie

De ce depinde digestia de echilibrul pH-ului?

Autor:
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:
alcalinizareclorofilăDigestie sănătoasăenzime digestiveSănătatea sistemului digestiv

Viața este o luptă, dar nu împotriva păcatului, nu împotriva puterii banului, nu împotriva unor forțe energetice malefice, ci împotriva ionilor de hidrogen.“ (H.L. Mencken, 1919).
Probabil ești familiarizat cu termenul de pH de la orele de chimie sau biologie sau de la reclama unor produse pentru îngrijirea pielii. Tema echilibrării pH-ului organismului este amplu dezbătută în revistele pentru sanătate sau pe bloguri și, pe lângă faptul că este un subiect la modă, constituie un motiv real de îngrijorare, generat de incapacitatea organismului de a compensa supraîncărcarea cu alimente generatoare de acizi (proveniți din dietele moderne dezechilibrate), mai ales în prezența stresului.

Ce este pH-ul?

pH-ul, în termeni științifici, se definește ca fiind logaritmul negativ al concentrației ionului de hidrogen și indică aciditatea sau alcalinitatea unei substanțe.
Aciditatea sau alcalinitatea (bazicitatea) se măsoară pe scala pH-ului, de la pH = 0 ce indică maximul de aciditate, până la pH = 14 care este maximul de alcalinitate. Cu cât se coboară pe scală, fiecare punct este de 10 ori mai acid decât anteriorul. Spre exemplu, un pH = 5 este de 10 ori mai acid decât un pH = 6 și de 100 de ori mai acid decât un pH = 7!

Echilibrul pH-ului în organism

Per ansamblu, în organismul uman, media pH-ului este de 6,5-6,8, dar fiecare organ sau parte a corpului servind unor scopuri diferite desfășoară procese chimice diferite, ceea ce implică pH-uri proprii de funcționare. De exemplu, pH-ul sângelui într-un organism sănătos este de 7,35-7,45. Pielea umană sănătoasă trebuie să fie ușor acidă (pH 5,5), pentru a conferi protecție împotriva bacteriilor și toxinelor. De asemenea, pH-ul vaginului sănătos este acid (infecțiile vaginale cu bacterii sau fungi apar atunci când pH-ul acestuia crește). Saliva are un pH de aproximativ 6,5-7,4, iar în tractul digestiv pH-ul poate varia de la 1,5 la 7,0, în funcție de stadiul digestiei. În stomac, pH-ul este foarte acid, acizii digestivi contribuind la prelucrarea și utilizarea alimentelor în organism.

De multe ori există o confuzie cu privire la pH-ul corpului, care pornește de la părerea greșită că nivelul lui este constant în organism și poate fi asimilat valorilor aproape neutre existente în mod normal în sânge, salivă și urină, fluide în care acesta și poate fi și testat cu ușurință.
Consumul de alimente alcalinizante (cum ar fi legumele verzi și fructe uscate) poate ajuta la echilibrarea și menținerea unui nivel sănătos al pH-ului corpului și în cele din urmă să promoveze o stare de mai bine, dar acest lucru nu se întâmplă la fel de simplu ca reacțiile chimice efectuate în laborator și nici peste noapte. Pe lângă dietă, este nevoie de timp și de anumite schimbări ale stilului de viată, inclusiv exerciții fizice și detoxifieri regulate.
Susținătorii „miracolului pH-ului“ susțin că traiul în lumea modernă, asociat consumului de cereale rafinate și zaharuri, carne în exces (în special carne de vită hrănită cu porumb) și grăsimi nesănătoase, determină supraîncărcarea organismului cu prea mult acid și instalarea stării de acidoză metabolică de nivel scăzut.

Testarea pH-ului

Pentru echilibrarea corectă a balanței pH-ului este necesară testarea acestuia și definirea nevoilor individuale.
Determinarea pH-ului urinei sau al salivei, pe parcursul unei săptămâni, poate oferi indicii despre funcționarea internă a organismului. Există un consens medical conform căruia în corpul sănătos, pH-ul de 6,5 atât în urină, cât și în salivă corespunde unor valori de 7,35-7,45 în sânge. O dietă din care lipsesc vitaminele și substanțele nutritive esențiale, dar care este bogată în alimente acide va modifica pH-ul urinei. Acesta este un indicator că organismul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a menține un mediu digestiv optim, că flora intestinală și sistemul imunitar ar putea fi afectate, ceea ce determină apariția inflamației sistemice, cunoscută ca stând la baza multor probleme cronice de sănătate, inclusiv boli de inimă, hipertensiune arterială, obezitate, precum și unele boli autoimune.

Ai putea crede că unele alimente acide sunt și acidifiante, dar nu este întotdeauna așa

Principala „sursă“ de aciditate este alimentația, dar analiza acidității sau bazicității unui aliment poate genera adesea confuzii, deoarece important este nu pH-ul alimentului, ci modul în care acesta generează alcalinitate sau aciditate în organism.
Orice substanță ce intră în corp (aliment, medicament sau chimicale toxice), independent de pH-ul ei, este metabolizată și generează metaboliți acizi sau alcalini. De exemplu, chiar dacă ne gândim la citrice (lămâi sau mandarine) ca la niște alimente acide, în organism ele au efect alcalinizant, deoarece se descompun și formează săruri minerale alcaline, cum ar fi citrați și ascorbați. În mod similar, alimentele considerate ușor alcaline (precum cerealele și laptele dulce) pot genera în organism metaboliți acizi. Importantă este menținerea unui echilibru corect între alimentele generatoare de acizi și cele alcalinizante și mai ales evaluarea impactului pe care alți posibili generatori de aciditate (chimicale toxice, poluanți, medicamente) îl pot avea asupra proceselor de detoxifiere a organismului.

Digestia și echilibrul pH-ului

Variația pH-ului de-a lungul tractului digestiv asigură atât buna funcționare a sistemelor enzimatice, cât și protecția împotriva microbilor. În gură, locul în care începe procesul de digestie a carbohidraților, asistat de amilaza salivară, pH-ul este doar ușor acid. Scăderea pH-ului sub 6,5 determină inactivarea amilazei și implicit perturbarea procesului de digestie.

Mediul acid al stomacului este absolut necesar nu numai pentru procesarea produselor alimentare, dar și pentru protejarea organismului de agenții patogeni. Multe persoane care suferă de reflux acid sau de arsuri gastrice dau vina pe alimentele care conțin aciditate (cum ar fi fructele, unele legume sau murăturile), dar de fapt, ei au prea puțin acid în stomac și problema va fi chiar agravată de medicamentele care cresc alcalinitatea în stomac (antiacide). Acestor pacienți cu hipoaciditate, administrarea unui supliment cu betaină hidroclorică le va aduce reale beneficii.

Pe măsură ce alimentele coboară din gură spre stomac, aciditatea crește. Pepsina, enzima responsabilă de descompunerea proteinei, acționează în mediu acid și prin urmare pH-ul în stomac este de 2,0-1,5.

În intestinul subțire, locul în care se absorb cele mai multe substanțele nutritive, pH-ul crește progresiv de la 2,0 la 6,5 pe măsură ce alimentele coboară spre intestinul gros.
Proteinele, mai ales cele din carne roșie, necesită cantități mari de minerale alcaline pentru metabolizarea lor completă. Atunci când alimentația nu va asigura resurse suficiente de minerale în tractul digestiv, organismul va apela la rezervele de calciu, magneziu, fosfor și potasiu stocate în oase.

Pe termen scurt, consumul în cantități mari de proteine animale, în lipsa nutrienților alcalinizanți, nu reprezintă o problemă, dar dacă acest mod de alimentație devine o obișnuiță, pot apărea consecințe grave nu numai pentru integritatea oaselor, ci pentru sanătatea proceselor ce se desfășoară la nivel celular.

pH-ul și implicația lui în diferite boli

Având în vedere faptul că oasele depozitează mineralele alcalinizante, atunci când organismul trebuie să apeleze la aceste rezerve pentru a compensa supraîncărcarea cu acizi, rezultatul poate fi pierderea densității osoase, ceea ce poate duce la osteopenie și osteoporoză.

Lupta organismului de a menține pH-ul în limitele strânse din sânge poate duce la inflamație cronică, aceasta fiind reflectată în creșterea constantă a nivelului homocisteinei în sânge. Studiile arată că un nivel ridicat de homocisteină în sânge dublează riscul de fracturi asociate cu osteoporoza și întreține inflamația cronică, crescând riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, gândire neclară, boala Alzheimer. Nivelul de homocisteină poate fi stabilizat prin consumul de hrană sau suplimente alimentare bogate în acid folic, vitaminele B12 și B6 asociate cu acizi grași Omega 3.

Cronicizarea statusului acid al organismului (acidoza metabolică de nivel scăzut) duce în timp la distrugerea pereților celulari și membranelor intracelulare de către radicalii liberi și la afectarea ADN-ului. La un pH acid, regenerarea celulară este inhibată și celulele pot degenera sau chiar deveni maligne. Toate acestea se pot agrava, dacă luăm în considerare bacteriile și ciupercile, care se pot dezvolta în condițiile de perturbare a balanței pH-ului.

Metode de reechilibrare a balanței pH-ului

Susținătorii dietei alcaline susțin că alimentația alcalină este singura cale de regla pH-ul organismului și de a obține o sănătate mai bună. Într-adevăr, organismul are mecanisme de autoreglare și poate corecta balanța pH-ului dacă este asigurată o dietă sănătoasă cu nutrienți adecvați, dar este important să se înțeleagă că supraîncărcarea în sine cu alimente sau suplimente alcalinizante nu compensează singură orice cantitate de substanțe acide sau acidifiante (ingerate sau generate din procesele metabolice).

Balanța pH-ului este doar una dintre piesele puzzle-ului complicat al organismului. pH-ul este un indicator util al echilibrului global în organism, dar reprezintă doar „vârful iceberg-ului“, pentru restabilirea echilibrului fiind necesară corecția până la bază, respectiv a tuturor surselor generatoare de aciditate metabolică (inclusiv cele asociate deficitului enzimatic, toxinelor și stresului), precum și susținerea procesului de detoxifiere.

Sfaturi pentru echilibrarea pH-ului și susținerea unei digestii sănătoase

  • Suplimentați dieta zilnică cu vitamine (mai ales B6 și B12), minerale (magneziu și, dacă este necesar, și calciu), acizi grași omega 3 și probiotice (facilitează o mai bună absorbție a mineralelor din alimente sau din suplimente alimentare esențiale pentru alcalinizare).
  • Consumați verdețuri și fructe (cu indice glicemic redus) viu și divers colorate. Conțin o întreagă gamă de antioxidanți necesari contracarării efectului distructiv al radicalilor liberi generați în timpul formării metaboliților acizi. Legumele proaspete, în special pe cele cu frunze de culoare verde închis, asezonate cu suc de lămâie, asociate meselor ce conțin proteină animală, vor asigura aportul de minerale necesar digestiei complete și sănătoase a proteinelor și vor contracara acumularea metaboliților acizi în organism. Alimentele sau băuturile „verzi“ conțin clorofilă din abundență și mulți micronutrienți și funcționează în organism ca un puternic agent detoxifiant și un susținător al imunității. Printre alimentele ce conțin un nivel ridicat de clorofilă sunt spirulina, Chlorella, iarba de grâu sau orz și cerealele germinate. Rădăcinoasele sunt surse excelente de compuși alcalinizanți.
  • Consumați alimente (ceapă, praz, nap porcesc, cartof dulce) sau suplimentele alimentare pe bază de inulină. Acestea servesc drept „hrană“ pentru bacteriile benefice, a căror dezvoltare favorizează scăderea pH-ul în colon, având ca rezultat creșterea gradului de solubilizare și de absorbție a calciului în organism.
  • Limitați cantitatea de carne roșie la porții zilnice nu mai mari decât un pachet de cărți de joc și compensați aportul necesar cu proteine vegetale; evitați glucidele rafinate (zahăr, făină albă, amidon, fructoză) și atunci când consumați cereale, asigurați-vă că sunt integrale (cu conținutul aferent de fibre insolubile); eliminați toate alimentele semipreparate, în special pe cele care conțin uleiuri parțial hidrogenate parțial (acizi grași trans).
  • Urmați periodic cure de detoxifiere.
  • Dacă suferiți de reflux de acid sau de arsuri de stomac, nu presupuneți că există hiperaciditate fără a vă măsura pH-ul gastric. Este posibil ca simptomele să fie cauzate de prea puțin acid în stomac, nu de prea mult.
  • Mestecați mâncarea încet și cu atenție. Bucurați-vă de fiecare înghițitură!

Părerea ta contează pentru noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Etichete articol:
alcalinizareclorofilăDigestie sănătoasăenzime digestiveSănătatea sistemului digestiv
Articolul anterior
3 semne care arată că ai aciditate gastrică scăzută
Articolul următor
Adevărata cauză a bolii de reflux gastroesofagian


Vino alături de noi în comunitatea
Better Medicine by Zenyth

Aici, nu vei găsi doar un grup, ci o familie bucuroasă să împărtășească cunoștințe și să te susțină pentru a aduce echilibru, armonie și sănătate în viața ta. În plus, ai acces la cele mai noi informații de sănătate, invitații la evenimente și resurse exclusive.

Vezi toate articolele din categoria: Digestie

Te-ar putea interesa și: