Valeriana și beneficiile sale pentru sănătate

Valeriana, cunoscută științific sub numele de Valeriana officinalis, este o plantă medicinală utilizată de mult timp pentru efectele sale calmante. În scop terapeutic se folosește în special rădăcina, uneori împreună cu rizomii (tulpinile subterane ale plantei).

Produsele pe bază de valeriană se găsesc sub formă de capsule, comprimate, tincturi, extracte lichide, ceaiuri sau în combinații cu alte plante, cum ar fi hameiul, roinița sau passiflora.

În practica tradițională, valeriana este folosită mai ales pentru dificultăți de somn, neliniște și tensiune nervoasă ușoară.

Totuși, faptul că este o plantă nu înseamnă că este automat lipsită de riscuri. Valeriana trebuie privită ca un produs fitoterapic cu efecte posibile, dar variabile, nu ca un tratament sigur pentru insomnie, anxietate sau alte tulburări medicale.

Cum ar putea acționa valeriana?

Mecanismul exact prin care valeriana influențează somnul nu este complet cunoscut. Mai mulți compuși din rădăcină, inclusiv acidul valerenic și derivații săi, au fost studiați pentru posibile efecte asupra sistemului nervos central. Una dintre ipoteze este că valeriana ar putea influența sistemul GABA (principalul sistem inhibitor al creierului), implicat în relaxare și reducerea excitabilității neuronale.

Totuși, nu se poate spune că un singur compus este responsabil pentru efectele plantei. Preparatele diferă mult între ele în funcție de specie, metodă de extracție, doză, calitatea materiei prime și modul de procesare.

NIH Office of Dietary Supplements (ODS) menționează că efectele valerianei rezultă, cel mai probabil, din acțiunea sinergică a mai multor constituenți, iar compoziția produselor poate varia semnificativ.

Această variabilitate explică de ce unele persoane pot simți un efect calmant, în timp ce altele nu observă nicio îmbunătățire. De asemenea, rezultatele studiilor clinice sunt greu de comparat, deoarece s-au folosit doze, extracte și metode de evaluare diferite.

Beneficii posibile

Cel mai cunoscut beneficiu atribuit valerianei este susținerea somnului. Unele studii au arătat îmbunătățiri subiective ale calității somnului sau ale timpului necesar pentru adormire, dar rezultatele nu sunt constante.

ODS arată că, deși unele cercetări sugerează un posibil beneficiu în insomnie, altele nu au găsit efecte relevante, iar dovezile generale rămân neconcludente.

Este important ca această nuanță să fie păstrată.

Valeriana poate fi încercată de către adulți pentru episoade ușoare și ocazionale de somn dificil, dar nu trebuie prezentată ca un tratament dovedit pentru insomnia cronică. Ghidul American Academy of Sleep Medicine (AASM) privind tratamentul farmacologic al insomniei cronice la adulți nu recomandă valeriana pentru inițierea sau menținerea somnului, recomandarea fiind una slabă, bazată pe dovezi limitate.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) recunoaște utilizarea unor extracte uscate de rădăcină de valeriană pentru ameliorarea tensiunii nervoase ușoare și a tulburărilor de somn, în cadrul utilizării bine stabilite sau tradiționale.

Totuși, EMA precizează că valeriana are un debut gradual al efectului și nu este potrivită pentru tratamentul acut, de moment. Pentru un efect optim, monografia europeană recomandă o utilizare continuă timp de 2-4 săptămâni.

Un alt beneficiu posibil este reducerea simptomelor ușoare de stres mental. Aici formularea trebuie să fie prudentă: nu este corect să spunem că valeriana „tratează anxietatea”. Dovezile în acest sens sunt insuficiente, iar utilizarea ei trebuie limitată la stări ușoare de tensiune sau neliniște, nu la tulburări anxioase diagnosticate.

În caz de anxietate persistentă, atacuri de panică, depresie sau insomnie cronică, este absolut necesară o evaluare medicală.

Valeriana a fost studiată și pentru alte situații, precum simptomele de menopauză (bufeuri) sau disconfortul menstrual, dar dovezile sunt limitate și nu permit recomandări ferme.

Cum se administrează?

Dozele depind mult de forma farmaceutică și de concentrația produsului. Pentru ceai, monografia EMA menționează 0,3-3 g de plantă mărunțită în 150 ml de apă fierbinte, sub formă de infuzie. Pentru somn, administrarea se face de obicei cu 30-60 de minute înainte de culcare, uneori cu o doză suplimentară mai devreme seara, în funcție de recomandările produsului.

Nu este recomandată depășirea dozelor din prospect. Mai mult nu înseamnă neapărat mai eficient. În unele studii, dozele mai mari au fost asociate cu somnolență reziduală a doua zi.

ODS menționează că, într-un studiu, o doză de 900 mg de extract de valeriană a crescut semnificativ somnolența matinală.

Dacă simptomele persistă sau se agravează în timpul utilizării (sau după 2-4 săptămâni de utilizare continuă), EMA recomandă consultarea unui medic sau farmacist.

Reacții adverse posibile

Valeriana este, în general, bine tolerată pe termen scurt de către adulți, dar poate produce reacții adverse. Printre cele mai frecvent raportate se numără:

• Dureri de cap (cefalee) și amețeală;
• Tulburări digestive, greață și crampe abdominale (menționate explicit de EMA);
• Senzație de oboseală, somnolență matinală sau „minte încețoșată”;
• Vise intense sau vii, neliniște și excitabilitate (menționate de NCCIH).

După o utilizare cronică și o oprire bruscă, au fost raportate, în cazuri izolate, simptome de sevraj, inclusiv anxietate, iritabilitate, tulburări de somn, tulburări cardiace și, foarte rar, halucinații. De asemenea, afectarea hepatică a fost raportată extrem de rar, cel mai adesea în combinație cu alte produse pe bază de plante, iar efectele pe termen lung asupra ficatului nu sunt pe deplin cunoscute.

Contraindicații și precauții

• Hipersensibilitate: Valeriana este contraindicată persoanelor cu alergie cunoscută la această planta sau la oricare dintre excipienții produsului.
• Sarcină și alăptare: Utilizarea nu este recomandată. EMA precizează că, în absența datelor suficiente care să ateste siguranța, remediul trebuie evitat în aceste perioade.
• Copii și minori: Recomandările diferă. EMA nu recomandă utilizarea la copiii sub 12 ani din cauza lipsei datelor privind siguranța și eficacitatea. NIH/ODS menționează că minorii sub 3 ani nu ar trebui să primească valeriană sub nicio formă. Pentru publicul larg, cea mai prudentă regulă este: valeriana nu se administrează copiilor fără recomandare medicală, iar în Europa nu este recomandată sub vârsta de 12 ani
• Conducerea vehiculelor: Valeriana poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Persoanele care resimt somnolență trebuie să evite aceste activități.
• Interacțiuni medicamentoase: O precauție majoră privește asocierea cu alcoolul și sedativele. ODS avertizează asupra riscului de efecte sedative aditive în combinație cu benzodiazepine, barbiturice, alte deprimante ale sistemului nervos central sau chiar cu alte suplimente (sunătoare, kava, melatonină).

Prin urmare, valeriana nu trebuie combinată fără aviz medical cu somnifere, anxiolitice, opioide, anestezice sau alcool. Persoanele cu boli hepatice sau cele care urmează să fie supuse unei intervenții chirurgicale (din cauza interacțiunii cu anestezicele) trebuie să discute cu medicul înainte de utilizare.

Concluzie

Valeriana este o plantă medicinală cu o utilizare tradițională îndelungată pentru somn și tensiune nervoasă ușoară. Deși studiile sugerează posibile beneficii, dovezile sunt neuniforme, motiv pentru care ghidurile clinice nu o recomandă ca tratament standard pentru insomnia cronică. Cel mai corect este să fie privită ca o opțiune fitoterapică utilă în episoade ușoare și trecătoare.