Autor: Filip I.M., Popa A., Ionita Valentina Adina, Maftei Adriana, Zaharia Georgiana, Tanaselea Andreea Gabriela, Sârbu Klara AMGI, Școala Postliceală Sanitară „Laureatus“ Târgu Neamț medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu
De gâtul primăverii atârnă o greutate de care pare să nu poată scăpa niciodată: virozele. Sunt ani de zile de când ştiinţa medicală luptă cu ele, fără să le vină de hac. Scuza eternă este imunitatea. Putem asocia răcelile de sezon cu scăderea accentuată a imunităţii populaţiei?
Se ştie că, odată cu venirea primăverii şi cu creşterea temperaturii, încep să apară infecţiile respiratorii repetate. Copiii (mai ales cei mici şi cei cu boli cronice) şi persoanele în vârstă sunt cel mai frecvent afectaţi. Condiţiile favorizante ale infecţiilor respiratorii sunt cunoscute: intrarea în colectivităţi şi variaţiile mari de temperatură, frecvente în această perioadă. În cazul copiilor mici, este bine ca ei să răcească din când în când, deoarece astfel li se „antrenează“ sistemul imunitar cu virusurile şi alte microorganisme, menţinându-se în formă, pentru a putea face faţă agresiunilor din afara sau dinăuntrul organismului.
Un sistem imunitar echilibrat reacţionează la răceli inclusiv prin febră. Apariţia febrei nu trebuie considerată neapărat un semn de agravare a bolii. Doar dacă depăşeşte 38°C, se prelungeşte mai mult de câteva zile şi mai ales dacă este însoţită de o alterare marcată a stării generale trebuie să vă îngrijoraţi.
Răcelile repetate apar pe fondul unui sistem imunitar slăbit sau care încă nu s-a maturizat suficient, iar îmbolnăvirile apar din cauza faptului că sistemul imunitar nu este capabil să lupte eficient cu microbii. Aici se vede clar deficitul imunitar, care poate fi ereditar (cu care copilul s-a născut) sau dobândit (apărut pe parcurs, din diferite motive). Deficitele imunitare moştenite sunt destul de rare, majoritatea având o evoluţie legată de complicaţii grave. În majoritatea cazurilor, putem vorbi de o slăbire a sistemului imunitar apărută pe parcurs, din cauze variate.
Prin ce mijloace putem să ne imunizăm înainte de perioada de încălzire?
Alimentaţia are o importanţă majoră în asigurarea bunei funcţionări a sistemului imunitar. În ultimii ani, se vorbeşte tot mai des despre stresul oxidativ. Ce este acesta? Organismul uman, pentru a funcţiona în condiţii optime, are nevoie de oxigen, utilizat pentru a produce energia necesară la nivel celular. În urma acestui proces rezultă bioxid de carbon, dar şi câţiva radicali liberi de oxigen, implicaţi în apariţia unei serii întregi de afecţiuni grave, inclusiv în deprimarea sistemului imunitar. În mod normal, radicalii ar trebui neutralizaţi de antioxidanţi. Principalii antioxidanţi naturali sunt vitaminele (C, E, beta-caroten), enzimele (superoxid dismutaza, peroxidaza), oligoelementele (Zn, Se). Este evident că o alimentaţie sănătoasă, bazată pe legume şi fructe proaspete, are efecte benefice asupra imunităţii, prin conţinutul bogat în antioxidanţi. Însă alimentele bogate în grăsimi, conservanţi, amelioratori de culoare şi gust ori alimentele tip fast food asigură un aport sărac de antioxidanţi, ceea ce favorizează creşterea radicalilor liberi din organism.
Consumul zilnic de sucuri proaspete din: sfeclă roşie, morcov, pătrunjel, măr, ţelină, portocale, grapefruit este de mare ajutor. Putem să facem o cură cu struguri negri, care conţin antioxidanţi de mare valoare, ce intervin şi în încetinirea proceselor de îmbătrânire celulară. Fructele de pădure sunt şi ele utile pentru întreţinerea sistemului imunitar. Merită menţionate în mod special coacăzele negre şi afinele, din care se extrag anumite principii active, cu efecte imunomodulatoare puternice.
Suplimentele. În multe cazuri nu este însă suficientă alimentaţia naturală, pentru asigurarea vitaminelor necesare. De aceea, este necesar să suplimentăm, mai ales în această perioadă, aportul de vitamine şi oligoelemente. Trebuie avute în vedere vitaminele E, C şi A, iar dintre oligoelemente, în special seleniul şi zincul. Merită menţionată şi vitamina D, al cărei rol în procesele imunologice este mai puţin cunoscut. Este extrem de importantă în buna funcţionare a sistemului imunitar! Vitaminizarea este necesară mai ales la copii şi la vârstnici, în special la cei care nu pot beneficia de alimente din grădina proprie. Cele mai bune surse de vitamine sunt extractele naturale, de exemplu preparatele care conţin vitamina C şi bioflavonoide – substanţe ce favorizează asimilarea şi utilizarea vitaminei C la nivelul organismului. Măceşele şi cătina sunt surse la îndemâna oricui!
Remedii din natură pentru răcelile de sezon
Natura ne pune la îndemână mijloace prin care putem să prevenim şi să combatem răcelile de sezon.
Medicina alternativă dispune de un arsenal terapeutic variat şi eficient. Există multe plante cu efecte curative, indicate în afecţiunile cu care ne confruntăm în sezonul rece. Socul se utilizează pentru proprietăţile lui analgezice, antitermice, sudorifice. Muşeţelul are efecte antiinflamatoare şi dezinfectante. Busuiocul este o plantă valoroasă în lupta cu infecţiile respiratorii, alături de echinacea, ginseng, gheara-mâţei, cimbrişor, ienupăr, scai vânăt sau fenicul. Administrarea plantelor se face sub formă de tincturi, infuzii (ceaiuri) sau sub formă de pulbere (sublingual).
Condimentele: Sunt o categorie aparte de remedii folosite în infecţiile respiratorii şi au la ora actuală un rol terapeutic recunoscut. Scorţişoara şi cuişoarele acţionează benefic în parazitoze. Uleiul esenţial de oregano are puternice efecte antivirale şi antibacteriene. Condimentele se pot administra cel mai bine în combinaţie cu mierea de albine. Această formulă are efect potenţat (mierea fiind bună în răceli) şi oferă posibilitatea mixării a două sau mai multe ingrediente în acelaşi timp. Amestecând puţină scorţişoară cu câteva picături de ulei de oregano şi ghimbir ras, în 100 ml miere, obţinem un preparat extrem de eficient împotriva infecţiilor respiratorii. Un alt condiment-aliment foarte eficient în lupta cu răcelile este usturoiul. O alternativă la consumul lui ca atare sunt capsulele cu usturoi, foarte eficiente, atât în episodul acut, cât şi ulterior, profilactic, mai ales în combinaţie cu vitamina C.
Uleiul de chimen negru are efecte antivirale şi antibacteriene puternice, fiind indicat mai ales în formele de răceală care evoluează cu tuse.
Produsele stupului nu pot fi excluse din arsenalul de luptă împotriva infecţiilor respiratorii. Mierea şi propolisul sunt recunoscute pentru proprietăţile lor antivirale, antibacteriene şi antiinflamatoare. Ele pot fi administrate separat sau împreună, mixate cu plante medicinale sau condimente. Mierea are indicaţii specifice: mierea de salcâm este expectorantă şi sudorifică; mierea de castan sălbatic ajută la fluidificarea secreţiilor nazale; mierea de varză este indicată în infecţiile bronhopulmonare; mierea de lucernă este indicată în astm şi în rinofaringite acute virale; mierea de trifoi are efecte emoliente şi expectorante; mierea de floarea-soarelui este indicată în faringoamigdalite şi în febră.
Surse:
- Stadtman E.R., Levine R.L., Protein oxidation, Ann.N.Y.Acad.Sci, 2000, 899, 191-208.
- Burdon R.H., Superoxide and hydrogen peroxide in relation to mammalian cell proliferation, Free Radic. Biol. Med. 1995, 18, 775-794.
- Gaeta A., Hider R., The crucial role of metal ions in neurodegeneration: the basis for a promising therapeutic strategy, Br.J.Pharmacol , 2005, 146, 1041-1059.
- Lipton P., Ischemic cell death in brain neurons, Physiol Rev., 1999, 79, 1431-1568.
- Goldstein P., Kroemer G., Cell death by necrosis: towards a molecular definition., Trends Biochem.Sci., 2007, 32, 37-43.
- Won S.J., Kim D.Y., Gwang B.J., Cellular and molecular pathways of ischemic neuronal death, J Biochem.Mol.Biol., 2002, 35, 67-86.
- Valencia A., Moran J., Reactive oxygen species induce different cell death mechanism in cultured neurons. Free Radic Biol Med, 2004, 36(9), 1112-25
