Putem trăi fără mâncare câteva zile sau chiar săptămâni. Dar fără apă, chiar și o singură zi dacă trece, organismul nostru are de suferit. Știm prea bine că suntem făcuți din 66% apă, însă puțini realizăm într-adevăr cât de important este să bem suficientă apă.
După oxigen, apa este cel mai valoros element pentru susținerea vieții și pentru sănătatea tuturor viețuitoarelor. Studiile arată că o persoană care pierde doar 2,5% din cantitatea de apă din corp este în pericol de a-și diminua cu 25% capacitatea organismului de supraviețuire.
Care sunt semnele deshidratării?
Atunci când suferim de deshidratare, în organism se manifestă nu numai senzația de sete, ci apar o serie întreagă de modificări. Cu cât pierdem mai multă apă din organism, cu atât sângele devine mai gros și mușchiul inimii trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele în sistemul circulator. Privarea constantă de apă poate duce către o „secetă” fiziologică, având grave efecte asupra funcționării întregului organism, în special asupra sistemelor nervos central, renal și digestiv. În cazul deshidratării acute severe se poate ajunge la comă, iar viața persoanei respective este serios amenințată.
Primul semn de deshidratare este senzația de oboseală. În plus, pot să apară dureri de cap și stări de somnolență. Când organismul începe să se deshidrateze înseamnă că țesuturile și celulele nu primesc suficientă apă, activitatea enzimatică încetinește, iar fără apă, enzimele nu sunt capabile să producă energie. Așa se explică de ce o persoană deshidratată se simte lipsită de vlagă, uneori experimentând chiar stări depresive. Vestea bună este că imediat ce începem să bem apă, nivelul de energie crește, oboseala și durerile de cap dispar.
O problemă frecventă ce apare din cauza consumului redus de apă este constipația. Fără apă, tranzitul intestinal nu-și poate îndeplini zilnic rolul de eliminare a reziduurilor alimentare. Iar constipația este punctul de plecare pentru numeroase probleme de sănătate: de la disconfort digestiv, balonare, dureri abdominale, greață până la obezitate, sindrom de autointoxicare (recircularea toxinelor), sindrom de intestin iritabil.
De multe ori atunci când ne este sete mâncăm ceva în loc să bem apă. Din această cauză se ajunge la creștere în greutate, mai ales în cazul persoanelor sedentare. Atunci când corpul este deshidratat, chiar și puțin, uneori nu semnalează prin senzație de sete, ci mai degrabă prin foame. Iată de ce, când ți se face foame, în special la scurt timp după o masă suficientă, ai face bine să bei un pahar de apă, poate că nu ai nevoie să mănânci din nou.
Știați că?
Stomacul, pentru a se proteja de acidul gastric pe care îl produce în cursul digestiei alimentelor, este căptușit cu o mucoasă alcătuită din 98% apă și 2% bicarbonat de sodiu. Bicarbonatul are rolul de a neutraliza acizii gastrici. Când o persoană este deshidratată, stomacul nu are suficient lichid disponibil pentru refacerea mucoasei, fiind predispusă la dezvoltarea unui ulcer gastric.
Apa, singura băutură care asigură hidratarea celulară
În funcție de greutatea corporală, de activitatea fizică și condițiile de mediu, corpul are nevoie de circa 2 litri de apă zilnic. Când bem suficientă apă ne hrănim țesuturile și celulele și ne activăm metabolismul. Acest lucru înseamnă: absorbția eficientă a nutrienților, eliminarea toxinelor, îmbunătățirea circulației sângelui, susținerea funcțiilor vitale.
Este absolut necesar să bem apă pentru a ne hidrata? Apa este singurul lichid care hidratează fiziologic corpul uman la nivel celular și îi asigură funcțiile vitale. Băuturile răcoritoare – fie că sunt industriale, fie fresh-uri preparate în casă – conțin cantități variabile de zaharuri. Dacă vorbim despre răcoritoarele din comerț, în mod clar, ele ar trebui evitate complet, întrucât conțin cantități enorme de zahăr adăugat, îndulcitori chimici, arome, coloranți, fiind incriminate pentru inducerea obezității, diabetului, bolilor cardiovasculare. Cât despre sucurile din fructe obținute prin centrifugare, acestea sunt sărăcite de fibrele alimentare și devin băuturi cu încărcătură glicemică foarte mare.
„A bea nu este totuna cu a te hidrata”, spune prof. dr. Gh. Mencinicopschi în cartea „Crezi că știi de bei”. „Hidratarea corectă este reprezentată de cantitatea de apă care rămâne în celulele, țesuturile, organele și sistemele de organe ale corpului uman.”
Regula celor 8 pahare de apă pe zi: mit sau realitate?
Trebuie să bei opt pahare de apă de opt ori pe zi! Aceasta este mesajul-cheie promovat de-a lungul a zeci de ani de profesioniștii din domeniul sănătății și producătorii de băuturi prin intermediul mass-media. Dar de unde a apărut această indicație precisă? Și este ea justificată?
Dr. Chris Kresser, celebru nutriționist american, susține că nu există o dovadă științifică în sprijinul regulii „8 din 8” atunci când vine vorba despre o hidratare corespunzătoare. Potrivit specialistului, la fel ca orice recomandare nutrițională, consumul de apă trebuie personalizat. Nevoile individuale de apă variază foarte mult și, spre exemplu, 8 pahare de apă pe zi poate fi insuficient pentru unii sau prea mult pentru alții.
Așadar, cum știm de câtă apă avem nevoie zilnic?
Pentru a personaliza consumul de apă pentru un adult, regula generală este să înmulțim greutatea corporală cu 30 ml și vom vedea de câtă apă avem nevoie într-o zi, în condiții de confort termic și de efort fizic moderat. În zilele caniculare și în cazul unui efort fizic crescut, necesarul de apă se mărește considerabil.
Știați că?
Prima recomandare oficială privind necesarul zilnic de apă a apărut, ca o scurtă notă de subsol, în 1945, când Consiliul de Alimentație și Nutriție al Academiei Naționale de Științe din SUA a publicat „Dietary Guidelines”.
Ascultă-ți corpul!
„Cel mai bun sfat pe care îl pot da când vine vorba de consumul de apă este să lași setea să fie ghidul tău și să adaptezi aportul de lichide, în funcție de mediu și stilul de viață. Fără îndoială că hidratarea corespunzătoare este importantă și că apa este un nutrient esențial, dar regula ‹opt pahare de opt pe zi› este simplificare lipsită de finețe. Nu există o regulă universală pentru aportul de apă, iar nevoile fiecăruia variază în funcție de vârstă, sex, greutatea corporală, starea de sănătate, precum și nivelul de activitate fizică. Pentru majoritatea oamenilor, propriul corp este cel mai bun ghid”, recomandă dr. Chris Kresser.
Cantitatea de apă necesară zilnic nu ține cont de alte băuturi consumate (ceai, cafea, lapte, sucuri, alcool) și nici de conținutul de apă al alimentelor (fructe, legume, supe). Cu toate acestea, persoanele care obișnuiesc să mănânce multe fructe și legume, mai ales pepene, piersici, roșii, castraveți, s-ar putea să nu mai simtă nevoia să bea foarte multă apă.
Tu câtă apă bei zilnic? La ce metode de rehidratare apelezi în zilele caniculare? Învață-ne și pe noi dacă ai o metodă prin care reușești să bei mai multă apă!
- Surse:
- chriskresser.com/hydration-101-how-much-water-do-you-really-need/
- draxe.com/4-reasons-you-should-drink-enough-water/
- Prof. dr. Gh. Mencinicopschi – „Crezi că știi de bei?”, Editura Coreus, 2014
