Efectele intervenției dietetice asupra performanței sportive la un atlet cu sindromul intestinului permeabil – studiu de caz

¹Mitogenix Innovations – Centrul de nutritie clinică de regenerare mitocondrială, Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie, student  la specializarea biologie

²Mitogenix Innovations – Centrul de nutritie clinică de regenerare mitocondrială, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu-Mureș/ masterandă în Nutriție Clinică și Comunitară

Rezumat

Studiul de caz explorează impactul intervenției nutriționale asupra performanței sportive și sănătății intestinale la un tânăr sportiv diagnosticat cu sindromul intestinului permeabil.

Obiectivul principal a fost evaluarea modificărilor în parametrii biologici asociați cu permeabilitatea intestinală, precum zonulina, vitamina D3, fierul seric și feritina, în urma unei diete personalizate fără gluten și lactate, suplimentate cu alimente funcționale și nutraceutice. Studiul a implicat monitorizarea unui băiat de 10 ani, sportiv de performanță, pe o perioadă de 2,5 ani.

Rezultatele au indicat îmbunătățiri semnificative în nivelurile serice de vitamina D3 și o reducere constantă a zonulinei fecale, sugerând ameliorarea permeabilității intestinale.

Creșterea constantă a fierului seric și a piruvatului a reflectat optimizarea stării nutriționale și metabolice, susținând o recuperare fizică mai eficientă și o performanță sportivă îmbunătățită. Acest studiu demonstrează rolul crucial al intervențiilor dietetice personalizate în menținerea homeostaziei intestinale și susținerea dezvoltării sănătoase a sportivilor tineri.

Cuvinte-cheie: intervenție nutrițională, nutriția sportivului, piruvat, zonulin, vitamina D3, feritină, permeabilitate intestinală

 Introducere

Sindromul intestinului permeabil este o afecțiune medicală definită prin hiperpermeabilitatea intestinală. Deoarece bariera intestinală joacă un rol esențial în menținerea echilibrului în întregul tract gastrointestinal, deteriorarea integrității sale, cauzată de schimbările în compoziția bacteriană, reducerea expresiei proteinelor de joncțiune strânsă și creșterea concentrației de citokine pro-inflamatorii, poate conduce la hiperpermeabilitatea intestinală, urmată de apariția unor afecțiuni gastrointestinale și non-gastrointestinale. Conform unui studiu multinațional pe scară largă, mai mult de 40% dintre oamenii din întreaga lume se confruntă cu tulburări gastrointestinale funcționale, afectând calitatea vieții și determinând utilizarea asistenței medicale. Principalele simptome ale sindromului intestinului permeabil, inclusiv diareea acută sau cronică, constipația, balonarea, oboseala și durerile de cap, sunt în mare parte asociate cu cauza principală a acestei tulburări, care poate fi hiperpermeabilitatea intestinală [1,2,3,4,5].

Tulburările gastrointestinale funcționale sunt extrem de comune și influențează viața copiilor și a adulților tineri, reprezentând 50% din vizitele la gastroenterologul pediatru. Se știe că aceste tulburări pot fi determinate de modificări în axa intestin-creier, de disbioză și de dereglarea barierei intestinale, ceea ce duce la creșterea permeabilității intestinale [6].

Fierul este un mineral esențial pentru sportivii de anduranță, fiind vital în metabolismul energetic, transportul oxigenului și echilibrul acido-bazic, toate necesare pentru performanță optimă. Acești sportivi au un risc crescut de deficit de fier, din cauza cerințelor ridicate și a aportului alimentar adesea insuficient, ceea ce poate afecta negativ performanța [14].

Un studiu britanic a indicat că 21% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 18 ani prezintă deficit de fier. Deși această prevalență ar putea fi și mai mare în rândul sportivilor tineri, există date limitate privind deficiența de fier la această categorie [15].

Scopul studiului:

Scopul acestui studiu a fost evaluarea efectelor intervenției nutriționale și a alimentelor funcționale asupra unor biomarkeri relevanți pentru sindromul intestinului permeabil, cum ar fi zonulina din materii fecale, vitamina D3 (25-hidroxi), fierul seric și feritina serică. Analiza a utilizat date provenite dintr-o serie de teste de laborator realizate între anii 2021 și 2024, în cadrul laboratoarelor autorizate Bioclinica din România și GanzImmun Diagnostics din Germania.

Material și metodă:

Studiul de caz a implicat un băiat de 10 ani, sportiv de performanță în tenis, care s-a prezentat în anul 2021 la un nutriționist-dietetician autorizat din cadrul Mitogenix Innovations, o clinică autorizată de nutriție și dietetică specializată în regenerare mitocondrială și boli de nutriție, situată în orașul Târgu-Mureș. În urma anamnezei nutriționale, s-a constatat că acesta se afla la percentila 75 pentru greutate, fiind sub greutatea optimă și mai scund decât media pentru vârsta sa. De asemenea, prezenta simptome precum balonare, digestie lentă, oboseală, lipsa poftei de mâncare, greață și flatulență. Nivelurile de vitamina D3 (25-hidroxi), feritină serică, fier seric, piruvat seric și zonulina din materii fecale au fost măsurate atât la începutul intervenției dietetice, cât și pe parcursul acesteia.

S-a implementat o intervenție nutrițională specifică, care a exclus lactatele și glutenul și a inclus o dietă compusă din 70% proteine vegetale și 30% proteine animale, alături de fibre, fructe și legume, atât proaspete, cât și gătite. Pe parcursul a 2,5 ani, copilul a fost monitorizat pentru creșterea în greutate și în înălțime, precum și pentru evoluția simptomelor gastrointestinale. Alimentația a fost suplimentată cu diverse alimente funcționale pentru a sprijini recuperarea și a îmbunătăți performanța sportivă.

Suplimentele administrate au inclus: proteine din zer, Omega-3, vitamina D3 lichidă, probiotice, minerale, magneziu coloidal, piruvat, coenzima Q10, hepatoprotectori și enzime digestive naturale.

 Rezultate și discuții

În acest studiu de caz, s-a observat o creștere semnificativă a nivelului de vitamina D3 25-hidroxi după administrarea orală. Analiza cronologică a rezultatelor de laborator și a suplimentelor administrate evidențiază îmbunătățiri marcante ale parametrilor de sănătate, normalizarea greutății și a înălțimii, dar, în special pentru zonulina din materii fecale, piruvat seric, fier seric, feritină serică și vitamina D3. Scăderea nivelului de zonulină sugerează o ameliorare a permeabilității intestinale, probabil datorită dietei fără gluten și lactate, în asociere cu suplimentarea cu probiotice și colagen.

Graficele de mai jos ilustrează evoluția valorilor analizelor pentru vitamina D3, feritină, fier seric, zonulină și piruvat pe parcursul unei perioade de aproximativ trei ani, reflectând monitorizarea dietetică aplicată unui copil implicat în activități sportive de performanță, în contextul intervențiilor nutriționale menite să corecteze deficiențele micronutriționale.

Nivelurile de fier seric au crescut constant, atingând valori normale pe parcursul perioadei monitorizate, ceea ce sugerează o îmbunătățire semnificativă a statusului de fier, probabil ca rezultat al intervențiilor dietetice specifice.

Figura de mai sus indică o creștere constantă, cu valori inițial scăzute care au progresat treptat, sugerând o posibilă optimizare metabolică obținută prin intervenții dietetice. Aceste variații sugerează că intervențiile nutriționale personalizate au avut un efect pozitiv asupra homeostaziei și statusului nutrițional, menținând copilul într-o condiție optimă pentru activități fizice intense.

Tabelul 2. Suplimentele și alimentele funcționale recomandate în intervenția nutrițională clinică

Analiza evoluției biomarkerilor monitorizați pe parcursul intervenției nutriționale evidențiază o relație strânsă între optimizarea dietei, reducerea permeabilității intestinale și îmbunătățirea statusului metabolic general la sportivul aflat în creștere. Datele obținute sugerează că modificările dietetice orientate către excluderea glutenului și lactatelor, alături de includerea alimentelor funcționale precum colagenul hidrolizat, probioticele și acizii grași polinesaturați, au contribuit la restabilirea integrității barierei intestinale, aspect confirmat prin scăderea semnificativă a zonulinei fecale. Zonulina este cel mai bine studiat biomarker al permeabilității intestinale, iar literatura de specialitate subliniază faptul că o reducere a nivelurilor sale se asociază cu ameliorarea structurii joncțiunilor strânse și cu restaurarea homeostaziei epiteliale [Fasano, 2012; El Asmar et al., 2002].

De asemenea, scăderea progresivă a zonulinei observată în acest studiu este în concordanță cu cercetări care demonstrează efectele antiinflamatoare și trofice ale probioticelor asupra mucoasei intestinale. Studiile preclinice și clinice indică faptul că anumite tulpini bacteriene (de exemplu Lactobacillus rhamnosus GG, Bifidobacterium infantis) pot reduce permeabilitatea intestinală, susținând regenerarea celulelor epiteliale și reglând răspunsul inflamator [Hemarajata & Versalovic, 2013]. Această corelație susține rațiunea includerii probioticului multi-tulpină în schema de intervenție, care pare să fi contribuit la ameliorarea simptomelor gastrointestinale raportate inițial și la reducerea inflamației subclinice.

În ceea ce privește statusul micronutritional, creșterea constantă a nivelurilor de fier și stabilizarea feritinei sugerează o îmbunătățire a absorbției intestinale odată cu normalizarea permeabilității. Literatura subliniază că inflamația cronică și hiperpermeabilitatea intestinală pot compromite absorbția fierului, afectând eritropoieza și metabolismul energetic al sportivilor [Hinton, 2014; Clenin et al., 2015]. Având în vedere că deficitul de fier este frecvent în rândul sportivilor adolescenți, normalizarea valorilor acestuia în contextul unei microbiote și permeabilități optimizate reprezintă un indicator relevant al eficienței intervenției dietetice.

Nivelurile de vitamina D3 au fluctuat pe parcursul monitorizării, însă au atins și menținut valori fiziologice adecvate în urma suplimentării. Vitamina D este esențială atât pentru integritatea barierei intestinale, cât și pentru sănătatea musculo-scheletică, imunitate și metabolismul energetic — factori cruciali pentru sportivii tineri aflați în creștere. Studiile arată că deficitul de vitamina D afectează forța musculară, recuperarea și riscul inflamator, iar suplimentarea poate ameliora acești parametri la sportivii deficientari [Ogan & Pritchett, 2013; Girgis et al., 2014]. În acest context, creșterea constantă a performanței sportive observată în intervalul analizat poate fi, cel puțin parțial, asociată cu optimizarea nivelurilor vitaminei D3 și a acizilor grași omega-3, cunoscuți pentru rolul lor antiinflamator și imunomodulator [Philpott et al., 2019].

Evoluția piruvatului seric, care a urmat un trend ascendent, sugerează o îmbunătățire a metabolismului energetic, posibil prin creșterea biodisponibilității nutrienților și utilizarea eficientă a substraturilor energetice. Piruvatul este un intermediar esențial al glicolizei și un indicator relevant al metabolismului oxidativ, iar creșterea sa stabilă poate reflecta o funcționare metabolică adecvată, cu beneficii importante asupra efortului fizic susținut.

Toate aceste modificări converg spre ideea că intervenția nutrițională personalizată, corelată cu reducerea încărcăturii inflamatorii și cu restabilirea funcției barierei intestinale, a generat un mediu fiziologic favorabil creșterii, dezvoltării și performanței sportive. Studiile emergente confirmă faptul că homeostazia intestinală și calitatea microbiotei sunt factori predictivi esențiali pentru performanța sportivă, recuperare și dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților activi [Mu et al., 2017; Giorgio et al., 2022].

Concluzie

Acest studiu de caz demonstrează că intervenția nutrițională personalizată, aplicată pe o perioadă de 2,5 ani la un tânăr sportiv diagnosticat cu sindromul intestinului permeabil, a avut un impact semnificativ asupra restaurării integrității barierei intestinale, optimizării statusului micronutritional și îmbunătățirii performanței sportive. Scăderea considerabilă a zonulinei fecale sugerează o reducere progresivă a permeabilității intestinale, rezultat al intervenției dietetice fără gluten și lactate, susținute de suplimentarea cu probiotice, colagen și acizi grași Omega-3.

Îmbunătățirea biomarkerilor cheie — vitamina D3, fierul seric, feritina și piruvatul — confirmă că normalizarea funcției gastrointestinale a facilitat absorbția nutrienților și reglarea metabolismului energetic, cu efecte directe asupra creșterii, recuperării și performanței atletice. Aceste evoluții sunt în concordanță cu literatura de specialitate, care susține rolul central al microbiotei, al integrității barierei intestinale și al statusului micronutritional în performanța sportivă și dezvoltarea copiilor și adolescenților practicanți de sport de performanță.

În ansamblu, intervenția nutrițională adaptată nevoilor individuale ale sportivului a contribuit nu doar la ameliorarea simptomatologiei și la normalizarea parametrilor biologici, ci și la susținerea unei dezvoltări somatice armonioase și la optimizarea performanței sportive. Acest caz evidențiază importanța abordării nutriționale integrate, bazată pe dovezi științifice, în managementul sportivilor tineri cu disfuncții gastrointestinale sau cu risc metabolic crescut.

Rezultatele subliniază necesitatea extinderii cercetărilor prin studii clinice controlate, care să exploreze mai detaliat interacțiunea complexă dintre alimentație, microbiotă, permeabilitatea intestinală și adaptările fiziologice la efort, pentru a fundamenta protocoale nutriționale personalizate ce pot optimiza sănătatea și performanța sportivilor în creștere.