Metodele de slăbire reprezintă un subiect pe cât de intens dezbătut, pe atât de controversat în reviste, diverse site-uri și rețele de socializare. Unii spun că doar numărul caloriilor contează. Alții că grăsimile trebuie evitate cu desărvârșire. Ca să nu mai vorbim despre cei care se mulțumesc să dea vina pe moștenirea genetică și nu fac nimic pentru scăpa de obezitate. „Când vine vorba de starea generală de sănătate și pierderea în greutate, există un exces de zel în a da sfaturi. Din păcate, majoritatea recomandărilor sunt greșite, învechite sau neaprobate științific. Acestea nu doar că împiedică reducerea greutății, dar chiar pot pune în pericol sănătatea celor ce le aplică”, avertizează dr. Mark Hyman, renumit specialist în medicină funcțională, director al Cleveland Clinic Center. Într-un articol publicat în Huffington Post, la început de an, când toată lumea caută să dea jos kilogramele acumulate de sărbători, dr. Hyman demontează cele mai frecvente mituri legate de slăbire.
Mitul 1 – „Toate caloriile sunt la fel”
O calorie este o calorie, așa e? Greșit! „Acest mit care refuză să moară le afectează sănătatea multor oameni, împiedicându-i să slăbească”, precizează dr. Mark Hyman. Ideea potrivit căreia trebuie să arzi mai multe calorii decât consumi simplifică extrem de mult procesul pierderii în greutate. Slăbirea nu se reduce doar la calcularea caloriilor. „Adevărul este că există calorii bune și calorii rele. Corpul nostru este mult mai complex decât un simplu calcul matematic. Când mâncăm, hrana interacționează cu biologia noastră, un sistem adaptativ complex, care se pune în mișcare și se transformă instantaneu cu fiecare mușcătură. Hrana este mai mult decât calorii și gusturi. Hrana este plină de informații care indică celulelor noastre ce să facă. De fapt, fiecare înghițitură de mâncare influențează hormonii, chimia creierului și metabolismul. Caloriile provenite din zahăr duc la formarea depozitelor adipoase, în timp ce caloriile din lipide și proteine promovează arderea grăsimii. Ceea ce contează foarte mult este calitatea caloriilor. Caloriile de cea mai bună calitate provin din alimentele integrale. Caloriile din alimente integrale de calitate sunt în mod natural mai reduse comparativ cu alimentele procesate. Din acest motiv, numărarea caloriilor nu este necesară atunci când mănânci alimente proaspete integrale”, explică dr. Mark Hyman.
Iată câteva exemple de alimente integrale recomandate în orice dietă: carne provenită de la animale crescute cu iarbă și cereale (nu de crescătorie), ouă ecologice, pește sălbatic, nuci, semințe. Surse de grăsimi bune sunt avocado, ulei de măsline extravirgin, ulei de cocos, pește. Carbohidrați buni se găsesc în legumele colorate, fructe, semințe de cânepă, chia, quinoa. Consumul de fibre este esențial în cura de slăbire. Studiile arată că fibrele pot preveni obezitatea, reduc riscul de boli cronice și încetinesc procesul de îmbătrânire. Fibrele alimentare echilibrează flora intestinală, contribuie la reglarea glicemiei și colesterolului, participă la detoxifiere.
Mitul 2 – „Moștenirea genetică decide greutatea corporală”
Este adevărat că moștenirea genetică joacă un rol destul de important în predispoziția pentru creșterea în greutate. Dar aceasta nu este o fatalitate. Care sunt argumentele? Așa cum susține cu tărie dr. Hyman, hrana este medicament și informație pentru celulele noastre, influențând în mod cert starea noastră de sănătate, mai ales greutatea corporală. Ereditatea nu este principala cauză a obezității. Mark Hyman afirmă că trebuie să luăm în cosiderare următoarele: „Există 32 de gene asociate obezității în populația generală, ceea ce reprezintă doar 9% din cazurile de obezitate. Genele noastre se schimbă într-un procent de doar 2% într-un interval de 20.000 de ani. Or, aproximativ 35% dintre americani sunt obezi în momentul de față, iar numărul lor va crește până la 50% în 2050. Genele noastre nu evoluează atât de rapid pentru a explica această creștere. Ceea ce s-a schimbat dramatic nu au fost genele, ci alimentația. Omul a trecut de la consumul a câtorva kilograme de zahăr pe an în anii 1800 la peste 60 de kilograme de zahăr pe an în prezent”. Consumul crescut de zahăr și de făină albă reprezintă una din cauzele importante ale bolilor civilizației moderne: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer.
Mitul 3 – „Dacă faci sport, poți mânca tot ce vrei”
Este complet falsă și dăunătoare ideea că poți mânca tot ce vrei și arde caloriile prin exerciții fizice. Dacă te bazezi pe antrenament fizic pentru a pierde în greutate, fără a schimba ceva în dietă, te pregătești pentru eșec. Modificând dieta poți slăbi, dar ai nevoie și de sport pentru a preveni pierderea de masă musculară. În plus, activitatea fizică te ajută la îmbunătățirea rezistenței și a stării de sănătate în ansamblu.
Dr. Mark Hyman atrage atenția că: „Dacă bei doar o doză de suc, va trebui să mergi pe jos aproximativ 6 kilometri pentru a arde caloriile. În cazul în care consumi un meniu complet de la fast-food, trebuie să alergi 6 kilometri pe zi toată săptămâna. Dacă mănânci asta în fiecare zi, ar trebui să parcurgi un maraton în fiecare zi”.
Pur și simplu, nu ai nicio cale de a combate efectele negative ale unei diete dezechilibrate. Da, sportul este extrem de important, dar pentru a da înapoi acul cântarului și a-l menține acolo, exercițiile trebuie asociate cu o dietă sănătoasă.
Mitul 4 – „Ferește-te de grăsimi dacă vrei să slăbești”
„Consumul de grăsimi nu numai că nu te îngrașă, dar este necesar pentru a slăbi și a-ți menține sănătatea”, susține dr. Mark Hyman, autorul bestseller-ului „Eat fat, get thin” (n.r. – Mănânci gras și slăbești), un program de 21 de zile conceput pentru a sprijini pierderea în greutate și totodată a optimiza nivelul energiei, atenției și concentrării mentale.
Cum se explică faptul că poți mânca grăsimi fără să te îngrași? Studiile care au comparat o dietă bogată în grăsimi, cu un număr de calorii identic cu cel al unei diete bogate în zahăr au demonstrat efecte total diferite asupra metabolismului. În timp ce dieta cu grăsimi accelerează metabolismul, zahărul îl încetinește. În plus, alegerea unor grăsimi bune diminuează inflamația, iar zahărul stârnește procesul inflamator. Grăsimile potrivite sunt de fapt combustibilul preferat al celulelor, în special acele grăsimi numite trigliceride cu lanț mediu (MCT), care provin din ulei de nucă de cocos și unt de cocos, ulei de măsline extravirgin, avocado, nuci, semințe. În schimb, trebuie evitate cu desăvârșire grăsimile trans, care se găsesc din belșug în alimentele procesate pe bază de uleiuri vegetale hidrogenate.
Tu cu ce greutate ai pășit în noul an? Sau te afli cumva printre cei care și-au propus ca obiectiv pentru 2017 să slăbească? Sperăm că îți sunt de folos informațiile prezentate în articol, iar dacă dorești să clarifici și alte lucruri legate de nutriție, așteptăm mesajul tău!
Surse:
- huffingtonpost.com/entry/4-big-fat-food-lies-that-make-you-fat-and-sick_us_5862c4ffe4b014e7c72ede5c
- drhyman.com/blog/2016/08/12/my-favorite-5-superfoods-belong-in-your-diet/
- drhyman.com/blog/2015/09/11/you-cant-exercise-your-way-out-of-a-bad-diet-but-here-are-7-reasons-why-exercise-is-still-important/
- jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/1199154
