Conform unor cercetări, rugăciunea reprezintă terapia alternativă cea mai răspândită în America de azi. Peste 85% dintre oamenii care se confruntă cu o afecțiune majoră se roagă, potrivit unui studiu efectuat la Universitatea din Rochester. Această metodă este mai răspândită decât consumul de plante medicinale sau alte modalități de vindecare netradiționale. Iar studiile arată din ce în ce mai concret că rugăciunea funcționează.
Nu contează dacă te rogi pentru tine însuți sau pentru alții, pentru vindecarea bolilor sau pentru pacea lumii, efectele asupra trupului par să fie asemănătoare. O mare varietate de practici spirituale s-au dovedit a ajuta la atenuarea nivelului de stres, unul dintre factorii majori de risc în apariția bolilor. De asemnea, acestea sunt moduri puternice pentru a menține o perspectivă pozitivă pentru încercările ce oricum apar în viață.
O stare fiziologică benefică
Relația dintre rugăciune şi sănătate a făcut obiectul a zeci de studii în ultimele patru decenii. Dr. Herbert Benson, specialist în boli cardiovasculare la Şcoala de Medicină de la Harvard şi pionier în descoperirile legate de trup şi minte, a descoperit ceea ce se numeşte „răspunsul de relaxare”, ce apare în timpul perioadelor de rugăciune şi meditație. În astfel de momente, metabolismul organismului scade, ritmul cardiac încetineşte, tensiunea arterială scade, iar respirația devine calmă şi regulată. Această stare fiziologică este corelată cu undele cerebrale lente şi cu sentimentul de control, vigilență şi pace a minții.
Într-unul din studiile efectuate de Institutul Național de Sănătate, persoanele care s-au rugat zilnic s-au dovedit a fi cu până la 40% mai puțin susceptibile de a avea hipertensiune arterială decât cele care nu au practicat rugăciunea. O cercetare de la Dartmouth Medical School a constatat că pacienții cu convingeri religioase puternice care au suferit intervenții chirurgicale pe cord au fost de trei ori mai predispuşi să se recupereze decât cei care nu au avut astfel de convingeri religioase. Un studiu recent recent raportat în Jurnalul de Gerontologie şi efectuat pe 4.000 de persoane în vârstă din Durham a relevat că persoanele care s-au rugat şi au meditat au făcut față mai bine bolilor şi au trăit mai mult decât cele care nu au făcut aceste lucruri.
Dar aceste efecte ale practicii spirituale sunt temporare sau se mențin chiar şi după ce ieşim din această stare de meditație şi rugăciune? Herbert Genson sugerează că practicile spirituale zilnice pentru perioade lungi de timp ajută la dezactivarea genelor care declanşează inflamația şi moartea anumitor celule. Faptul că mintea poate afecta expresia genelor noastre este o dovadă interesantă pentru modul în care rugăciunea poate influența modul de funcționare a organismului chiar la nivel fundamental.