Persoana care posedă cunoștințe despre intestine este acea persoană înarmată cu informații corecte, care își alege alimentele cu grijă și care urmează drumul unei vieți mai sănătoase. Colonul este considerat „regele organelor“ întrucât de sănătatea acestuia depinde sănătatea întregului organism. Dr. Bernard Jensen, „părintele detoxifierii intestinale“, spunea că îngrijirea colonului este adesea cheia către sănătate sau boală a unei persoane. Pentru o bună gestionare a sănătății acestui organ important, este important să cunoaștem principalii dușmani ai colonului.
Alimentația, prieten și dușman
Dieta omului modern se caracterizează prin lipsa fibrelor alimentare, pe fondul consumului insuficient de fructe și legume, prin abuzul de hrană nesănătoasă, contaminată cu pesticide, ierbicide, îngrășăminte chimice, hormoni, antibiotice, alimente intens prelucrate, aditivate cu E-uri mai mult sau mai puțin toxice, abuzul de cafea sau alcool etc. Pe lângă intoxicarea externă, există și o intoxicare a organismului de natură internă, care înseamnă recircularea în organism a toxinelor, pe fondul constipației cronice, digestiei incomplete, perturbărilor florei intestinale. Dr. Bernard Jensen recomandă ca alimentele pe care le consumăm să contribuie la creșterea aportului de fibre, la lubrifierea și umiditatea din intestin. Fibrele alimentare mențin sănătatea intestinală și scad riscul altor afecțiuni care îți pot pune viața în pericol (hipertensiune, diabet, obezitate, cancer etc.). La fel de important este și consumul suficient de apă – 2-2,5 litri pe zi.
Sedentarismul, un pericol pentru sănătate
Lipsa exercițiilor fizice predispune la obezitate și afectează unele echilibre chimice ale organismului. Oamenii de știință au demonstrat că sedentarismul poate crește riscul apariței cancerului de colon și a altor tipuri de cancer. Un stil de viață inactiv poate cauza și alte probleme de sănătate, cum ar fi diabet, osteoporoză, accident vascular cerebral și boli de inimă. Lipsa de mișcare conduce și la apariția constipației și hemoroizilor. Activitatea fizică regulată ajută la prevenirea acestor probleme, dar și la menținerea greutății corporale la un nivel optim, la eliminarea stresului și întărirea sistemului imunitar, la eliminarea mai eficientă a toxinelor.
Toaleta modernă influențează negativ funcționarea colonului
Cercetările au arătat că indienii americani nu au suferit niciodată de probleme rectale sau hemoroizi. De ce? Pentru că aceștia stau „pe vine“ atunci când au scaun. Aceasta este poziția normală pentru a elimina, în care toate organele interne sunt așezate corespunzător. Toate consecințele nedorite ale utilizării toaletei moderne rezultă din simpla acțiune prin care stăm așezați în timpul defecației, fără să susținem peretele abdominal și colonul, așa cum se întâmplă atunci când stăm „pe vine“. Există dovezi convingătoare care sugerează că toaleta occidentală este cel puțin parțial responsabilă nu numai pentru constipație și hemoroizi, ci și pentru probleme de sănătate mai grave, cum ar fi boala inflamatorie intestinală.
Așezarea pe toaleta modernă plasează genunchii la un unghi de 90 de grade față de abdomen, ceea ce împiedică eliminarea corectă a reziduurilor din colon. Pe de altă parte, poziția „pe vine“ plasează genunchii mai aproape de trunchi. Această poziție schimbă relațiile spațiale ale organelor și musculaturii intestinale, prin relaxarea și îndreptarea către rect. Rezultatul va fi maximizarea eficienței eliminării scaunului. Ceea ce este tot la fel de important este că această poziție previne stagnarea materiilor fecale și acumularea de toxine în tractul intestinal, care pot declanșa și agrava probleme intestinale variate.
Stresul afectează grav tranzitul intestinal
Toate sentimentele tale pot provoca schimbări fiziologice, iar stresul nu este o excepție. În condiții de stres, ritmul cardiac se poate accelera, tensiunea arterială poate crește, iar sângele este direcționat cu precădere către cap, brațe și picioare pentru gândire rapidă, luptă sau fugă. Acest lucru este menit să fie un răspuns temporar care să ajute la supraviețuire, dar atunci când stresul devine cronic, acesta poate face ravagii asupra sănătății digestive și intestinale. Răspunsul la stres provoacă o serie de evenimente dăunătoare în intestin, cum ar fi absorbția defectuasă a nutrienților, oxigenare intestinală scăzută, afectarea metabolismului și scăderea producției de enzime. Dar asta nu e tot! Într-un sens foarte real, se spune că avem două creiere, formate din același tip de țesut: unul în interiorul craniului și unul în intestine. Aceste două sisteme sunt conectate prin nervul vag, iar stresul poate duce la modificări ale conexiunii creier-intestin, ce pot provoca tulburări gastro-intestinale, precum boala inflamatorie intestinală, sindromul intestinului iritabil, ulcer peptic, alergii alimentare sau reflux gastro-esofagian.
